ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2251/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 1656 din 2 noiembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Suceava s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta Fundația Pro Fondbis 1946 Semper Suceava în contradictoriu cu pârâta Fundația Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei și s-a anulat actul constitutiv și statutul acesteia. Pentru a pronunța astfel, instanța a reținut următoarele: La data de 15 martie 2000 a fost încheiat actul constitutiv al Fundației Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei sub nr. 789, din 16 martie 2000, precum și statutul acestei fundații, autentificat sub nr. 4801 din 29 iulie 2005 de Biroul Notarului Public O.B., prin care s-a luat act de încetarea calității de membru al Fundației a dl. F.G..

Având în vedere că actul constitutiv și statutul fundației pârâte au fost încheiate la data de 15 martie 2000, analiza îndeplinirii condițiilor de valabilitate a celor două acte urmează a se realiza în raport de prevederile Legii nr. 21/1924, în vigoare la acea dată. Prin actul adițional încheiat la data de 15 martie 2006 a fost modificat art. 5 din statutul pârâtei stabilindu-se că patrimoniul fundației este constituit din averea bisericească mobiliară și imobiliară preluată fără titlu de statul Român prin Decretul nr. 273/1949. Această modificare a statutului nu poate acoperi nulitatea actului de fondare întrucât este vorba de o nulitate absolută care nu poate fi acoperită prin confirmare de către fondator.

Deși art. 66 din Legea nr. 21/1924 prevede că fundația se constituie în vederea realizării unui scop ideal, de interes obștesc, scopul în vederea căruia a fost constituită Fundația Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei nu este unul de interes obștesc, motiv pentru care instanța constată că nu este îndeplinită o altă condiție cerută pentru valabilitatea actului de înființare a unei fundații și anume existența unui scop nepatrimonial. Având în vedere că existența unui scop nepatrimonial reprezintă o condiție esențială, instanța constată că și din această cauză actul constitutiv este lovit de nulitate absolută în temeiul art. 72 alin. (1) din Legea nr. 21/1924.

Prin Decizia civilă nr. 19 Ap din 30 ianuarie 2009, Curtea de Apel Brașov, au fost respinse excepțiile nulității Sentinței civile nr. 1656 din 2 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Suceava a lipsei calității procesuale a Fundației Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei și a inadmisibilității apelului, invocat de reclamanta Fundația Pro Fondbis 1946 Semper Suceava. S-a respins apelul declarat de reclamanta Fundația Pro Fondbis 1946 Semper - Suceava împotriva Sentinței civile nr. 1656 din 2 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Suceava și cererile de intervenție formulate de intervenienții Prefectul Județului Suceava și Regia Națională a Pădurilor D.S. Suceava și s-a admis apelul declarat de pârâta Fundația Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei împotriva Sentinței civile nr. 1656 din 2 mai 2007 a Judecătoriei Suceava pe care a schimbat-o în sensul că a respins cererea ele chemare în judecată formulată de reclamant Fundația Pro Fondbis 1946 Semper Suceava.

Pentru a pronunța astfel, instanța a reținut următoarele: Fundația Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost înregistrată în registrul asociațiilor și fundațiilor - urmare a Sentinței civile nr. 109 din 17 aprilie 2000 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr. 3127/2000. Prima instanță a reținut în mod corect că nu sunt întrunite condițiile legale privind constatarea nulității absolute a actelor constitutive ale fundației pârâte din motiv de lipsă a fondatorului, că fundația pârâtă ar fi continuatoarea celei desființate prin Decretul nr. 273/1949, încălcarea dispozițiilor privind disponibilitatea descrierii, lipsa organelor administrative și înscrierea făcută de o instanță necompetentă.

Patrimoniul inițial de fundație a fost constituit prin lichidități bănești cu chitanța nr. 2646357 din 16 martie 2000 depășindu-se suma de 10.000.000 RON. În baza procedurii speciale instituite de legiuitor cu privire la înregistrarea persoanelor juridice, pârâta a formulat cerere de înregistrare în fața tribunalului, instanța competentă la data formulării cererii, potrivit art. 3 din Legea nr. 21/1924. Atât motivele invocate de reclamantă și reținute de prima instanță cu consecința anulării actelor constitutive, cât și cele invocate și nereținute ca întemeiate sunt anterioare hotărârii prin care s-a admis cererea de înregistrare a fundației pârâte. În aceste condiții nu mai pot fi reținute motivele invocate, acestea fiind verificate anterior de către instanță și au stat la baza pronunțării unei hotărâri, în prezent irevocabilă și care nu a fost desființată printr-o eventuală cale de atac extraordinară.

Prin încheierea din 18 mai 2009 Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Cap. II și IV din O.G. nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, modificată și completată prin O.G. nr. 37/2003, având în vedere că dispozițiile legale invocate nu au aplicabilitate în prezenta cauză, având în vedere că acțiunea formulată este o acțiune de drept comun care vizează anularea actelor constitutive. Împotriva încheierii din data de 18 mai 2009 a formulat recurs reclamanta Fundația Pro Fondbis 1946 Semper Suceava solicitând admiterea recursului prin modificarea încheierii în senul admiterii cererii privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Cap. II și IV din O.G.

nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, modificată și completată prin O.G. nr. 37/2003 și trimiterea sesizării către Curtea Constituțională în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ. și art. 29 alin. 6 teza a doua din Legea nr. 47/1992. Faptul că potrivit art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, dacă excepția de neconstituționalitate invocată este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), alin. (2) sau alin. (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale, încheiere care poate fi atacată cu recurs la instanța imediat superioară în termen de 48 de ore de la pronunțare. Instanța de apel avea obligația legală de a pronunța mai întâi o încheiere, prin care să arate considerentele pentru care a procedat la respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale, temeinicia și legalitatea acesteia fiind supusă controlului judiciar la instanța imediat superioară.

Reclamanta Fundația Pro Fondbis 1946 Semper arată că textele legale invocate au legătură directă și esențială, cu soluționarea cererii. Intimatul - Intervenient Prefectul Județului Suceava a depus întâmpinare și a solicitat admiterea recursului. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ. și art. 29 alin. (6) din teza a doua din Legea nr. 47/1992. Examinând cererea de recurs instanța reține următoarele: Separat de această constatare, motivele de recurs indicate ca aparținând pct. 7, 8, 9 ale art. 304 C. proc. civ., nu au corespondent în criticile formulate, deoarece aceasta nu privește nemotivarea hotărârii judecătorești ori motivarea contradictorie ori străină de natura pricinii (pct. 7 art. 304 C. proc.

civ.) și nici interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății sau schimbarea naturii ori a înțelesului lămurit și vădit neîndoielnic al acestora (pct. 8 al art. 304 C. proc. civ.) Despre nemotivarea hotărârii judecătorești ori motivarea contradictorie ori străină de natura pricinii în prezenta cauză nu poate fi vorba deoarece nu s-a încercat motivarea hotărârii cu motive străine de natura pricinii, situație în care nu pot fi analizate criticile aduse deciziei recurate ca aparținând motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. Tot astfel, hotărârea nu este susceptibilă de a fi examinată nici prin intermediul motivului de recurs indicat de parte ca aparținând pct. 8 al art. 304 C. proc.

civ., deoarece instanța nu a avut de examinat un act juridic pe care să-l fi denaturat ca interpretare, prin conferirea unui alt înscris și recursul nu a arătat în ce constă schimbarea acțiunii. În limita criticilor calificate de instanță a aparține pct. 9 al art. 304 C. proc. civ. instanța reține următoarele: Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acesteia. Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta Fundația "Pro Fondbis-1946, Semper" a solicitat constatarea nulității absolute a actului constitutiv și a statutului Fundației Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că scopul fundației pârâte este unul patrimonial, încălcându-se astfel dispozițiile art. 1, 70 și 72 din Legea nr. 21/1924 și O.G. nr. 26/2000. Având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, precum și temeiurile de drept invocate de reclamantă în susținerea acesteia, instanța de apel a apreciat că art. 8, 9, 10, 11, 12, 33 și 34 din O.G. nr. 26/2000 nu au nici o legătură cu soluționarea cauzei, aceste dispoziții neavând aplicabilitate în acest litigiu. În consecință, una din condițiile esențiale pentru validitatea unei excepții de neconstituționalitate este referirea acesteia la o dispoziție dintr-o lege sau ordonanță de care depinde soluționarea cauzei.

Din moment ce prin Decizia nr. 830 din 9 iunie 2009 Curtea de Apel Brașov a soluționat în mod irevocabil procesul principal, excepția de neconstituționalitate a devenit inadmisibilă, hotărârea pronunțată nemaifiind dependentă de normele contestate constituțional. Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 una din condițiile de admisibilitate a excepției este ca neconstituționalitatea să aibă ca obiect o lege, o ordonanță și dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, care au legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului. Această legătură cu litigiul principal trebuie să fie esențială, determinantă în luarea hotărârii judecătorești. Dispozițiile contestate constituțional din O.G.

nr. 26/2000 privesc procedura de dobândire a personalității juridice și de modificare a actului constitutiv și a statutului asociației sau fundației și nu au nici o legătură cu motivele de nulitate a actului constitutiv, a statutului și a modificărilor aduse acestor acte, motive de nulitate care se întemeiază pe alte dispoziții ale O.G. nr. 26/2000 și pe dispozițiile Legii nr. 21/1924. Prin urmare, nici una din normele contestate constituțional nu au legătură cu soluționarea prezentului recurs. Ca atare, criticile formulate fiind neîntemeiate, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Fundația Pro Fondbis 1946 Semper împotriva încheierii din 18 mai 2009 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 aprilie 2010.