ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2251/2010

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă

nr. 1656 din 2 noiembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Suceava s-a admis în

parte acțiunea formulată de reclamanta Fundația Pro Fondbis 1946 Semper Suceava

în contradictoriu cu pârâta Fundația Fondul Bisericesc Ortodox Român al

Bucovinei și s-a anulat actul constitutiv și statutul acesteia.

Pentru a pronunța astfel, instanța a reținut

următoarele:

La data de 15 martie

2000 a fost încheiat actul constitutiv al Fundației Fondul Bisericesc Ortodox

Român al Bucovinei sub nr. 789, din 16 martie 2000, precum și statutul acestei

fundații, autentificat sub nr. 4801 din 29 iulie 2005 de Biroul Notarului

Public O.B., prin care s-a luat act de încetarea calității de membru al

Fundației a dl. F.G..

Având în vedere că

actul constitutiv și statutul fundației pârâte au fost încheiate la data de 15

martie 2000, analiza îndeplinirii condițiilor de valabilitate a celor două acte

urmează a se realiza în raport de prevederile Legii nr. 21/1924, în vigoare la

acea dată.

Prin actul adițional

încheiat la data de 15 martie 2006 a fost modificat art. 5 din statutul pârâtei

stabilindu-se că patrimoniul fundației este constituit din averea bisericească

mobiliară și imobiliară preluată fără titlu de statul Român prin Decretul nr.

273/1949.

Această modificare a

statutului nu poate acoperi nulitatea actului de fondare întrucât este vorba de

o nulitate absolută care nu poate fi acoperită prin confirmare de către

fondator.

Deși art. 66 din

Legea nr. 21/1924 prevede că fundația se constituie în vederea realizării unui

scop ideal, de interes obștesc, scopul în vederea căruia a fost constituită

Fundația Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei nu este unul de interes

obștesc, motiv pentru care instanța constată că nu este îndeplinită o altă

condiție cerută pentru valabilitatea actului de înființare a unei fundații și

anume existența unui scop nepatrimonial.

Având în vedere că

existența unui scop nepatrimonial reprezintă o condiție esențială, instanța

constată că și din această cauză actul constitutiv este lovit de nulitate

absolută în temeiul art. 72 alin. (1) din Legea nr. 21/1924.

Prin Decizia civilă

nr. 19 Ap din 30 ianuarie 2009, Curtea de Apel Brașov, au fost respinse

excepțiile nulității Sentinței civile nr. 1656 din 2 mai 2007 pronunțată de

Judecătoria Suceava a lipsei calității procesuale a Fundației Fondul Bisericesc

Ortodox Român al Bucovinei și a inadmisibilității apelului, invocat de

reclamanta Fundația Pro Fondbis 1946 Semper Suceava.

S-a respins apelul

declarat de reclamanta Fundația Pro Fondbis 1946 Semper - Suceava împotriva

Sentinței civile nr. 1656 din 2 mai 2007 pronunțată de Judecătoria Suceava și

cererile de intervenție formulate de intervenienții Prefectul Județului Suceava

și Regia Națională a Pădurilor D.S. Suceava și s-a admis apelul declarat de

pârâta Fundația Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei împotriva

Sentinței civile nr. 1656 din 2 mai 2007 a Judecătoriei Suceava pe care a

schimbat-o în sensul că a respins cererea ele chemare în judecată formulată de

reclamant Fundația Pro Fondbis 1946 Semper Suceava.

Pentru a pronunța

astfel, instanța a reținut următoarele:

Fundația Fondul

Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost înregistrată în registrul

asociațiilor și fundațiilor - urmare a Sentinței civile nr. 109 din 17 aprilie

2000 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr. 3127/2000.

Prima instanță a

reținut în mod corect că nu sunt întrunite condițiile legale privind

constatarea nulității absolute a actelor constitutive ale fundației pârâte din

motiv de lipsă a fondatorului, că fundația pârâtă ar fi continuatoarea celei

desființate prin Decretul nr. 273/1949, încălcarea dispozițiilor privind

disponibilitatea descrierii, lipsa organelor administrative și înscrierea

făcută de o instanță necompetentă.

Patrimoniul inițial

de fundație a fost constituit prin lichidități bănești cu chitanța nr. 2646357

din 16 martie 2000 depășindu-se suma de 10.000.000 RON.

În baza procedurii

speciale instituite de legiuitor cu privire la înregistrarea persoanelor

juridice, pârâta a formulat cerere de înregistrare în fața tribunalului, instanța

competentă la data formulării cererii, potrivit art. 3 din Legea nr. 21/1924.

Atât motivele

invocate de reclamantă și reținute de prima instanță cu consecința anulării

actelor constitutive, cât și cele invocate și nereținute ca întemeiate sunt

anterioare hotărârii prin care s-a admis cererea de înregistrare a fundației

pârâte.

În aceste condiții nu

mai pot fi reținute motivele invocate, acestea fiind verificate anterior de

către instanță și au stat la baza pronunțării unei hotărâri, în prezent irevocabilă

și care nu a fost desființată printr-o eventuală cale de atac extraordinară.

Prin încheierea din

18 mai 2009 Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și

de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins ca inadmisibilă

cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de

neconstituționalitate a dispozițiilor Cap. II și IV din O.G. nr. 26/2000

privind asociațiile și fundațiile, modificată și completată prin O.G. nr.

37/2003, având în vedere că dispozițiile legale invocate nu au aplicabilitate

în prezenta cauză, având în vedere că acțiunea formulată este o acțiune de

drept comun care vizează anularea actelor constitutive.

Împotriva încheierii

din data de 18 mai 2009 a formulat recurs reclamanta Fundația Pro Fondbis 1946

Semper Suceava solicitând admiterea recursului prin modificarea încheierii în

senul admiterii cererii privind excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor Cap. II și IV din O.G. nr. 26/2000 privind asociațiile și

fundațiile, modificată și completată prin O.G. nr. 37/2003 și trimiterea

sesizării către Curtea Constituțională în temeiul dispozițiilor art. 304 pct.

7, 8, 9 C. proc. civ. și art. 29 alin. 6 teza a doua din Legea nr. 47/1992.

Faptul că potrivit

art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, dacă excepția de neconstituționalitate

invocată este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), alin. (2)

sau alin. (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de

sesizare a Curții Constituționale, încheiere care poate fi atacată cu recurs la

instanța imediat superioară în termen de 48 de ore de la pronunțare.

Instanța de apel avea

obligația legală de a pronunța mai întâi o încheiere, prin care să arate

considerentele pentru care a procedat la respingerea cererii de sesizare a Curții

Constituționale, temeinicia și legalitatea acesteia fiind supusă controlului

judiciar la instanța imediat superioară.

Reclamanta Fundația

Pro Fondbis 1946 Semper arată că textele legale invocate au legătură directă și

esențială, cu soluționarea cererii.

Intimatul -

Intervenient Prefectul Județului Suceava a depus întâmpinare și a solicitat

admiterea recursului.

În drept, au fost

invocate dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ. și art. 29 alin. (6)

din teza a doua din Legea nr. 47/1992.

Examinând cererea de

recurs instanța reține următoarele:

Separat de această

constatare, motivele de recurs indicate ca aparținând pct. 7, 8, 9 ale art. 304

C. proc. civ., nu au corespondent în criticile formulate, deoarece aceasta nu

privește nemotivarea hotărârii judecătorești ori motivarea contradictorie ori

străină de natura pricinii (pct. 7 art. 304 C. proc. civ.) și nici

interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății sau schimbarea naturii

ori a înțelesului lămurit și vădit neîndoielnic al acestora (pct. 8 al art. 304

C. proc. civ.)

Despre nemotivarea

hotărârii judecătorești ori motivarea contradictorie ori străină de natura

pricinii în prezenta cauză nu poate fi vorba deoarece nu s-a încercat motivarea

hotărârii cu motive străine de natura pricinii, situație în care nu pot fi

analizate criticile aduse deciziei recurate ca aparținând motivului de recurs

prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.

Tot astfel, hotărârea

nu este susceptibilă de a fi examinată nici prin intermediul motivului de

recurs indicat de parte ca aparținând pct. 8 al art. 304 C. proc. civ.,

deoarece instanța nu a avut de examinat un act juridic pe care să-l fi

denaturat ca interpretare, prin conferirea unui alt înscris și recursul nu a

arătat în ce constă schimbarea acțiunii.

În limita criticilor

calificate de instanță a aparține pct. 9 al art. 304 C. proc. civ. instanța

reține următoarele:

Potrivit art. 29

alin. (1) din Legea nr. 47/1992 "Curtea Constituțională decide asupra

excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind

neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o

lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei

în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acesteia.

Prin cererea de

chemare în judecată, reclamanta Fundația "Pro Fondbis-1946, Semper" a

solicitat constatarea nulității absolute a actului constitutiv și a statutului

Fundației Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei.

În motivarea cererii

reclamanta a arătat că scopul fundației pârâte este unul patrimonial,

încălcându-se astfel dispozițiile art. 1, 70 și 72 din Legea nr. 21/1924 și

O.G. nr. 26/2000.

Având în vedere

obiectul cererii de chemare în judecată, precum și temeiurile de drept invocate

de reclamantă în susținerea acesteia, instanța de apel a apreciat că art. 8, 9,

10, 11, 12, 33 și 34 din O.G. nr. 26/2000 nu au nici o legătură cu soluționarea

cauzei, aceste dispoziții neavând aplicabilitate în acest litigiu.

În consecință, una

din condițiile esențiale pentru validitatea unei excepții de

neconstituționalitate este referirea acesteia la o dispoziție dintr-o lege sau

ordonanță de care depinde soluționarea cauzei.

Din moment ce prin

Decizia nr. 830 din 9 iunie 2009 Curtea de Apel Brașov a soluționat în mod

irevocabil procesul principal, excepția de neconstituționalitate a devenit

inadmisibilă, hotărârea pronunțată nemaifiind dependentă de normele contestate

constituțional.

Potrivit art. 29

alin. (1) din Legea nr. 47/1992 una din condițiile de admisibilitate a

excepției este ca neconstituționalitatea să aibă ca obiect o lege, o ordonanță

și dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, care au legătură cu

soluționarea cauzei în orice fază a litigiului.

Această legătură cu

litigiul principal trebuie să fie esențială, determinantă în luarea hotărârii

judecătorești.

Dispozițiile

contestate constituțional din O.G. nr. 26/2000 privesc procedura de dobândire a

personalității juridice și de modificare a actului constitutiv și a statutului

asociației sau fundației și nu au nici o legătură cu motivele de nulitate a

actului constitutiv, a statutului și a modificărilor aduse acestor acte, motive

de nulitate care se întemeiază pe alte dispoziții ale O.G. nr. 26/2000 și pe

dispozițiile Legii nr. 21/1924.

Prin urmare, nici una

din normele contestate constituțional nu au legătură cu soluționarea

prezentului recurs.

Ca atare, criticile

formulate fiind neîntemeiate, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., va respinge ca nefondat recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondat

recursul declarat de reclamanta Fundația Pro Fondbis 1946 Semper împotriva

încheierii din 18 mai 2009 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru

cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 aprilie 2010.