ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1343/2012

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. 7133/2/2010, reclamanții F.M.A., F.D.A. și F.G.R., în contradictoriu cu pârâtul Statul Roman, reprezentat prin C.C.S.D., au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire pentru suma de 1.888.400 lei (exclusiv TVA și obligații față de mediu), conform raportului de evaluare întocmit în data de 05 mai 2010 de societatea evaluatoare SC R. SA, desemnată de C.C.S.D., obligarea pârâtei la plata despăgubirilor în cuantum de 100 lei pentru fiecare zi de întârziere în executarea obligației și Ia plata cheltuielilor de judecată.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 3234 din 04 mai 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții F.M.A., F.D.A. și F.G.R., în contradictoriu cu pârâtul Statul român, prin C.C.S.D. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal, sub nr. 4905/2/2008, reclamanții din prezenta cauză au chemat în judecată pârâtul Statul Român prin C.C.S.D., solicitând obligarea pârâtei C.C.S.D., la transmiterea dosarului evaluatorului desemnat în vederea întocmirii raportului de evaluare, obligarea pârâtei la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire pentru cota de 1/3 din construcția demolată și pentru terenul în suprafață de 625,33 m.p., ce reprezintă cota de 1/3 din suprafața totală de 1876,95 m.p.

a imobilului din București, Calea Griviței, obligarea pârâtei la plata de despăgubiri de 100 lei/ zi de întârziere în executarea obligației și la plata cheltuielilor de judecată. Prin sentința civilă nr. 3595 din 22 decembrie 2008, Curtea de Apel București a admis în parte acțiunea formulată de reclamanți, a obligat pârâta la transmiterea dosarului către evaluator sau societatea de evaluare desemnată în vederea întocmirii raportului de evaluare corelativ imobilului situat în București, sector 1, Calea Griviței, a respins celelalte capete de cerere și cererea de chemare în garanție a Primăriei Municipiului București prin Primarul General.

În considerentele sentinței s-a reținut că deși Dispoziția nr. 7279/2007 tratează în mod unitar imobilul din București, Calea Griviței, la data preluării abuzive s-a făcut o distincție netă între imobilul situat la adresa poștală Calea Griviței și cel situat în Calea Griviței, inclusiv sub aspectul că fiecare din cele două imobile a fost prelat de la deținători distincți. Astfel, în privința imobilului din Calea Griviței, instanța de fond a considerat nu există un refuz nejustificat al pârâtei, demersurile acesteia circumscriindu-se competențelor de verificare a legalității Dispoziției nr. 7279/2007 emisă de Primăria Municipiului București. În ceea ce privește imobilul din Calea Griviței, s-a reținut că nu a fost invocat nici un impediment juridic pentru ca procedura administrativă reglementată de prevederile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 să nu-și urmeze cursul firesc, la dosarul cauzei existând înscrisuri suficiente pentru individualizarea acestuia.

Prin decizia nr. 1047 din 25 februarie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, a fost respins ca nefondat recursul declarat de pârâtul Statul Român prin C.C.S.D., împotriva sentinței civile nr. 3595 din 22 decembrie 2008 a Curții de Apel București. Din înscrisurile depuse în prezenta cauză, rezultă că la data de 05 mai 2010, a fost efectuat un raport de evaluare de către SC R. SA, societate de evaluare desemnată de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, cu privire la cota-parte de 1/3 din imobilul situat în Municipiul București, Calea Griviței, valoarea de piață estimată pentru proprietatea imobiliară supusă evaluării în cota de 1/3 fiind de 1.888.400 lei (filele 22-23).

Raportul de evaluare a fost comunicat reclamanților, conform procesului verbal de predare-primire aflat la fila 21 din dosar. Urmare a sentinței civile nr. 3595 din 22 decembrie 2008 a Curții de Apel București, rămasă irevocabilă, prin care s-a dispus transmiterea dosarului către evaluator în vederea întocmirii raportului de evaluare corelativ imobilului situat în Calea Griviței, pârâta C.C.S.D. a dispus efectuarea unui nou raport de evaluare de către SC R. SA, raport care să aibă în vedere numai imobilul situat în Calea Griviței. Din raportul de evaluare întocmit de către evaluatorul desemnat SC R. SA în dosarul administrativ, rezultă că valoarea de piață estimată pentru terenul în suprafață de 342 m.p., ce reprezintă cota de 1/3 din suprafața totală de 1.026 mp., imobil situat Calea Griviței, este de 1.112.700 lei (filele 60-61).

Potrivit procesului verbal de predare - primire întocmit la data de 04 august 2010, acest din urmă raport de evaluare a fost comunicat reclamanților, în vederea formulării de obiecțiuni, conform pct. 16.3 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Prin plângerea prealabilă înregistrată la autoritatea publică pârâtă sub nr. 47244 din 12 august 2010, reclamanții au solicitat emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire pentru suma del.888.400 lei, conform raportului de evaluare întocmit la data de 05 mai 2010 de către SC R. SA în cuprinsul plângerii prealabile, reclamanții au arătat că pârâta tergiversează emiterea deciziei conținând titlul de despăgubire, deși prin sentința civilă nr. 3595 din 22 decembrie 2008 a Curții de Apel București, s-a decis acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru cota de 1/3 din construcția demolată și terenul în suprafață de 625,33 m.p., ce reprezintă cota de 1/3 din suprafața totală de 1.876,95 m.p.

Curtea de Apel a constatat că reclamanții nu au formulat obiecțiuni cu privire la valoarea de 1.112.700 lei, reprezentând valoarea cotei-părți de 1/3 din imobilul situat în Municipiul București, Calea Griviței, astfel cum a fost stabilită prin ultimul raport de evaluare și nu au contestat modul de calcul al sumei respective, iar în cuprinsul plângerii prealabile adresată pârâtei au solicitat numai emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire pentru suma de 1.888.400 lei, ce reprezintă valoarea cotei părți de 1/3 aferentă imobilului situat în Calea Griviței. În acest context, Curtea de Apel a apreciat ca neîntemeiată solicitarea reclamanților privind emiterea deciziei conținând titlul de despăgubire în cuantum de 1.888.400 lei, în condițiile în care această sumă nu reprezintă valoarea despăgubirilor cuvenite reclamanților, prin raportare la obligația instituită în sarcina pârâtei C.C.S.D., prin sentința civilă mai-sus menționată.

În consecință, motivele invocate de pârâtă în susținerea refuzului de emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire pentru suma de 1.888.400 lei sunt întemeiate și nu se circumscriu noțiunii de refuz nejustificat în soluționarea cererii reclamanților. Recursul Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții F.M.A., F.D.A. și F.G.R., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în esență pentru următoarele considerente: - Sentința recurată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, fiind motivată în mod superficial și fără să analizeze criticile reclamanților în raport de tergiversarea emiterii deciziei potrivit art. 16 din Legea nr. 247/2005, de către C.C.S.D., conform raportului de evaluare înlocuit în data de 5 mai 2010 de societatea evaluatoare SC R. SA desemnată de intimată.

- Arată recurenții că instanța de fond trebuia să constate că Dispoziția Primarului nr. 7279 din 15 ianuarie 2007 prin care s-au acordat măsuri reparatoriii pentru cota de 1/3 din construcția demolată și terenul de 625,33 mp a rămas definitivă, nefiind atacată de nimeni. Deoarece și-a întemeiat hotărârea în totalitate pe cele reținute în sentința civilă nr. 3595/2008 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, instanța de fond, a interpretat greșit actul dedus judecății, deși a fost investită cu o acțiune al cărei obiect îl constituie obligația de a face. - Se mai arată că Dispoziția Primarului prin care le-au fost acordate reclamanților măsuri reparatorii pentru cota de 1/3 din imobilul situat în Calea Griviței, a fost supusă controlului de legalitate de către Instituția Prefectului, înainte de a fi înregistrată la Secretariatul C.C.S.D., primind avizul de legalitate.

- Recurenții arată că instanța de fond în mod greșit a reținut că intimata avea dreptul să solicite întocmirea unui al doilea raport de evaluare și că recurenții - reclamanți nu au formulat obiecțiuni privind modul de calcul al sumei respective - întrucât nu au avut posibilitate legală de a-l contesta. În drept, cererea de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și pct. 5 C. proc. civ. și art. 304 1 C. proc. civ. Procedura în fața instanței de recurs La dosar s-au depus înscrisuri în dovedirea recursului în conformitate cu prevederile art. 305 C. proc. civ., iar intimata C.C.S.D. a formulat note de ședință . Considerentele și soluția instanței de recurs Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale, incidente în cauză și în conformitate cu prevederile art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că este nefondată. Se reține că recurenții se află într-o confuzie atunci când consideră că raportul de evaluare în baza căruia pârâta C.C.S.D. trebuie să le emită decizia titlu de despăgubire, este cel din 5 mai 2010, efectuat cu privire la cota de 1/3 din imobilul din București, Calea Griviței - respectiv pentru suma de 1.888.400 lei. Pârâta C.C.S.D. a respectat dispozițiile sentinței civile nr. 3595 din 22 decembrie 2008 definitivă și irevocabilă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1047 din 25 februarie 2010, care a dispus întocmirea raportului de evaluare numai pentru imobilul de la nr. x. Ori câtă vreme Dispoziția Primarului și situația juridică a reclamanților în procedura prevăzută de Legea nr. 247/2005 s-a modificat implicit prin această sentință civilă - iar reclamanții însăși nu au contestat-o printr-o cerere de recurs - aceasta a rămas definitivă, iar pârâta C.C.S.D.

trebuia desigur să se conformeze. De asemenea se observă că cel de-al doilea raport de evaluare întocmit în baza sentinței civile nr. 3555 din 22 decembrie 2008 care a fost comunicat reclamanților - recurenți nu a fost contestat de aceștia. Contrar celor reținute de recurenți, aceștia puteau formula obiecțiuni asupra valorii stabilite prin raportul de evaluare, în conformitate cu prevederile pct. 16.3 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Legea nr. 247/2005, deoarece acest raport de evaluare în acest scop le-a fost comunicat (f. 57 – 61 dosar fond). Față de cele arătate mai sus, constatând că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică și că nu există motive care să atragă modificarea sau casarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de F.M.A., F.D.A. și F.G.R. împotriva sentinței nr. 3234 din 04 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 martie 2012.