ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1068/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanții : A.A., ș.a., au chemat în judecată pe pârâta A.S.C.P.P., solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care pârâta să fie obligată la distribuirea acțiunilor care se cuvin reclamanților în urma subscrierilor efectuate de către aceștia. Prin sentința civilă nr. 1314 din 09 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați, secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ, s-a respins acțiunea având ca obiect obligația de a face formulată de reclamanții A.A., ș.a., în contradictoriu cu pârâta A.S.C.P.P., ca nefondată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că nu poate primi solicitarea reclamanților, de a obliga pârâta la distribuirea acțiunilor care li s-ar cuveni în urma subscrierilor efectuate de aceștia în condițiile în care prevederile din Statut legate de această transmitere au fost abrogate neexistând alte prevederi noi în statutul acestei asociații, precum și faptul că nu a fost înaintată de către reclamanți nici o copie de pe Hotărârea AGA privind gajarea acțiunilor și dovada achitării integrale a pachetului de acțiuni, ordinele de plată de la fila 31 dosar nefăcând dovada deplină a achitării integrale a acțiunilor contractate în baza celor două contracte de vânzare-cumpărare nr. 22/2003 și 342/1996.

Prin decizia nr. 87/A din 21 octombrie 2010 a Curții de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, s-a admis apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței mai sus menționate, care a fost schimbată în tot, în sensul că s-a admis acțiunea în obligație de a face formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâta și a fost obligată pârâta să distribuie reclamanților acțiunile subscrise și achitate de la emitentul SC P.P. SA. În motivarea acestei soluții, instanța de apel a reținut că este adevărat că potrivit actului adițional la statutul asociației s-a abrogat art. 4 lit. e) și celelalte articole (15, 16, 18), care fac referire la transmiterea acțiunilor imediat după achitare. Cu toate acestea, scopul constituirii asociației a fost păstrat respectiv acela de a cumpăra acțiuni ale SC P.P.

SA, art. 1 din statut astfel cum a fost modificat. Or, în condițiile în care acest scop a fost atins în ceea ce privește acțiunile cumpărate de la stat cu ocazia privatizării societății, nu există nici un impediment pentru ca acestea să nu fie distribuite celor care le-au achitat, adică reclamanților. Mai mult, potrivit art. 4 lit. f) din statutul asociației astfel cum a fost modificat prin actul adițional, la data de 17 noiembrie 2006 (încheierea din 17 noiembrie 2006 a Judecătoriei Galați în dosarul nr. 228/PJ/2006), asociația deține acțiunile dobândite până la expirarea termenului prevăzut de art. 3 din Statut. Art. 3 din Statutul asociației prevede că, „durata asociației este convenită la 12 ani de la data înscrierii în registrul special de evidență al judecătoriei”.

Înscrierea Asociației în registrul special de evidență al judecătoriei s-a realizat prin sentința civilă nr. 22 din 26 octombrie 1995 pronunțată de Judecătoria Galați. Prin actul adițional la statutul asociației, filele 73-77 dosar fond, art. 3 din statut a rămas neschimbat, astfel că, perioada de timp pentru funcționarea asociației, respectiv cei 12 ani de la înființare, octombrie 1995 s-a împlinit în octombrie 2007. Prin urmare, ca efect a împlinirii termenului de 12 ani pentru care s-a constituit asociația, aceasta, chiar și în temeiul art. 4 lit. f) din Statut nu mai poate deține acțiunile dobândite în numele membrilor ei. În cauză, contrar susținerilor intimatei pârâte sunt incidente și prevederile art. 21 alin. (2) din O.U.G.

nr. 88/1997 conform cu care acțiunile dobândite în conformitate cu prevederile acestui act normativ sunt transmise membrilor asociației numai după plata integrală a prețului. Prevederile art. 21 alin. (2) din O.U.G. nr. 88/1997, prin modul în care au fost redactate au caracter imperativ„ acțiunile dobândite sunt transmisibile membrilor asociației” și nu facultativ, singura condiție fiind aceea de plată integrală a prețului. Prin plata integrală a prețului acțiunilor reclamanții, membri ai asociației, au dreptul să li se distribuie acțiunile subscrise și achitate în cadrul SC P.P. SA, iar refuzul intimatei-pârâte de a distribui acțiunile plătite este nejustificat. În mod greșit, instanța de fond a considerat că nu este întemeiată cererea reclamanților datorită abrogării prevederilor art. 4 lit. e) din Statutul asociației câtă vreme scopul pentru care s-a constituit asociația și durata de funcționare a acesteia s-au împlinit.

Împotriva deciziei curții de apel a declarat recurs pârâta A.S.C.P.P. Galați, întemeindu-se pe dispozițiile art. 304 pct. 3, 4, 7, 8 și 9 C. proc. civ., cu referire la art. 129 alin. (6) și art. 261 C. proc. civ. și solicitând, în principal, admiterea recursului așa cum a fost formulat și, în conformitate cu dispozițiile art. 312 C. proc. civ., casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Galați. În subsidiar, în situația în care recursul va fi admis și se va reține cauza spre soluționare, recurenta solicită casarea în totalitate a hotărârii recurate, respingerea apelului și menținerea sentinței Tribunalului Galați, ca temeinică și legală. De asemenea, solicită obligarea reclamanților, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariu de avocat, pe care le-a efectuat privind acest proces, la fond, apel și recurs.

În motivarea recursului său, pârâta arată că instanța de apel s-a substituit voinței apelanților, în sensul că a dat prezentei cauze un cu totul alt obiect decât cel real și precizat de aceștia, soluționând cauza cu nerespectarea dispozițiilor art. 129 C. proc. civ., în cauză fiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 3,7,8 și 9 C. proc. civ. Susține că deși apărătorul său a arătat în mod expres că nu aceasta este calea pe care reclamanții pot să o urmeze și nu aceasta este instanța în fața căreia trebuie să se adreseze, prin hotărârea pronunțată, în mod nelegal, instanța de apel nu a răspuns apărărilor sale și nu a arătat motivele care i-au format convingerea , nici în fapt și nici în drept.

Consideră că, față de obiectul prezentei cauze, soluția legală este aceea ca intimații reclamanți trebuia mai întâi să solicite convocarea unei adunări generale a asociaților și numai după aceasta să solicite în fața instanței de fond – Judecătoria Galați – obligarea recurentei pârâte la soluționarea cererilor și apărarea drepturilor care considerau că le-au fost încălcate. De asemenea, arată că instanța de apel a soluționat cauza în mod nelegal, reținând că Asociației i-a expirat durata de funcționare și că scopul asociației a fost atins, fapt care nu corespunde realității și cu probele administrate în cauză, ceea ce atrage incidența dispozițiilor art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. Recurenta mai susține că, în motivarea deciziei pronunțate, instanța de apel nu a analizat și nici nu a motivat înlăturarea susținerilor, dovezilor și apărărilor pârâtei.

Sub acest aspect, arată că, la data depunerii de către reclamanți a prezentei cereri, Legea nr. 77/1994 era deja abrogată prin art. 44 din O.U.G. nr. 88 din 23 decembrie 1997. Ca urmare, orice solicitare a reclamanților și, în general, orice discuție bazată pe prevederile Legii nr. 77/1994 este în momentul de față fără sens; nici fundamentarea cererii pe prevederile art. 21 alin. (1) din O.U.G. nr. 88/1997 nu poate fi primită, deoarece nici această normă nu poate asigura un temei pentru soluționarea pricinii de față. Astfel, apelanții reclamanți nu au făcut dovada prin prezentarea de la A.V.A.S. a unui certificat care să confirme îndeplinirea obligațiilor înserate în contractul de privatizare, fapt care demonstrează încă odată că hotărârea recurată este nelegală.

Conform hotărârii AGA din 28 octombrie 2006, concretizată în Actul Adițional din 8 noiembrie 2006, - arată recurenta -, art. 4 lit. e) din Statutul Asociației care avea drept conținut ,,să transmită asociaților acțiunile imediat după achitare” a fost abrogat expres. Au fost abrogate de asemenea art. 15, art. 16 și art. 18 din Statutul inițial al Asociației, care prevedeau că acțiunile dobândite de asociație în modul arătat de art. 29 din Legea nr. 77/1994 se transmit membrilor asociației imediat după achitare. Consideră că, în aceste condiții, distribuirea acțiunilor nu poate fi decisă decât de către asociații înșiși, în condițiile prevăzute de Statutul Asociației. Procedând altfel, ar fi însemnat ca instanța de fond să se substituie voinței membrilor asociației, depășind prin aceasta limitele puterii judecătorești, substituire care s-a făcut de către instanța de apel în mod nelegal, încălcând dispozițiile art. 129 și art. 304 pct. 3 și 4 C. proc.

civ. Un alt aspect care consideră că nu a fost corect reținut de către curtea de apel este acela că, în cauză, nu s-a făcut dovada de către fiecare dintre reclamanți, că prețul acțiunilor a fost achitat integral, cu respectarea prevederilor art. 1169 C. proc. civ. În fine, în raport de toate elementele menționate în recursul scris, solicită să se constate că Tribunalul Galați nu putea soluționa, legal, pricina decât prin raportare la conținutul actelor constitutive ale asociației, respectiv la conținutul Statutului A.S.C.P., în forma sa actuală. Recursul este fondat și va fi admis pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Din examinarea criticilor exprimate în recursul pârâtei, în raport de actele dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente în speță, se constată următoarele: În soluționarea apelului reclamanților, curtea de apel a reținut că deși prin actul adițional la statutul asociației, art. 4 lit. e) și celelalte articole, art. 15, art. 16 și art. 18 din Statutul inițial al Asociației, care fac referire la transmiterea acțiunilor imediat după achitare, au fost abrogate, în condițiile în care art. 1 și art. 3 din Statut au rămas neschimbate, se poate considera că scopul asociației a fost atins și nu există nici un impediment pentru ca acțiunile să fie distribuite celor care le-au achitat,- în temeiul prevederilor Statutului, cât și ale art. 21 din O.U.G.

nr. 88/1977. Trebuie avut în vedere însă că potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (6) C. proc. civ., ce reflectă principiul disponibilității, respectiv consacră dreptul părții de a determina limitele acțiunii sau ale apărării, - judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății, iar potrivit art. 1 C. proc. civ. și art. 15 din Constituția României, ce consacră principiul tempus regit actum , cele solicitate printr-o acțiune nu pot fi analizate de către instanță decât prin prisma dispozițiilor legale în vigoare și nu în raport de norme legale abrogate. Trebuie menționat de asemenea că în conformitate cu dispozițiile art. 261 pct. 5 C. proc. civ., hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și pe cele pentru care au fost înlăturate cererile părților.

Este de menționat și că în raport de dispozițiile art. 314 C. proc. civ., Înalta Curte hotărăște asupra fondului pricinii în toate cazurile în care casează hotărârea atacată numai în scopul aplicării corecte a legii la împrejurări de fapt ce au fost pe deplin stabilite. Având în vedere dispozițiile legale mai sus amintite, referitor la speța de față, se constată că instanța de apel a admis acțiunea și implicit apelul reclamanților reținând că scopul constituirii asociației a fost atins și că sunt în continuare aplicabile dispozițiile din statut și din O.U.G. nr. 88/1997 care au fost păstrate,- cu toate că, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la distribuirea acțiunilor, iar art. 4 lit. e), cât și art. 15, art. 16 și art. 18 din Statutul Asociației, care făceau referire la transmiterea acțiunilor imediat după achitare au fost abrogate.

Se mai constată că instanța de apel în pronunțarea soluției adoptate, a reținut că s-a efectuat plata integrală a acțiunilor, or, se impunea să se facă dovada că fiecare dintre reclamanți a achitat integral prețul acțiunilor, nerezultând în mod concret, din considerente, acest aspect. În consecință, Înalta Curte, făcând aplicarea dispozițiilor art. 314 C. proc.

civ., apreciază că recursul pârâtei este întemeiat, îl va admite, va casa decizia curții de apel și îi va trimite cauza spre rejudecare, pentru ca instanța să se pronunțe asupra ceea ce s-a cerut prin acțiune, cu respectarea principiului disponibilității și tempus regit actum , să se stabilească corect situația de fapt în raport de obiectul dedus judecății și să motiveze soluția pe care o va pronunța, prin luarea în considerare a acelor mai sus menționate și, în mod evident, și prin examinarea celorlalte susțineri ale pârâtei formulate în recurs, susțineri ce nu au putut fi analizate de către instanța de recurs din motivele mai sus arătate, care au atras casarea hotărârii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta A.S.C.P.P. GALAȚI împotriva deciziei nr. 87/A din 21 octombrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială. Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 februarie 2012.