ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5994/2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5994/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

fața instanței de fond

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, reclamantul S.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul

Ministerul Administrației și Internelor, obligarea pârâtului la

trecerea/avansarea sa în corpul ofițerilor de jandarmi, acordarea gradului

profesional de ofițer de jandarmi începând cu data absolvirii și emiterea unei

dispoziții de numire pe o funcție corespunzătoare pregătirii sale profesionale.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că este angajat al Ministerului Administrației

și Internelor din anul 2000 și își desfășoară activitatea în cadrul Unității

Militare 0389 Lugoj, având gradul profesional de plutonier major, iar în

perioada anilor 2001 - 2006 a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul

Academiei de Poliție "A. I. Cuza" - București la forma de învățământ

frecvență redusă, susținând examenul de licență la Academia de Poliție "A.

I. Cuza" - București în sesiunea iulie 2006 unde a obținut media 7.50.

A mai arătat

reclamantul că legiuitorul nu face distincție între forma de învățământ curs de

zi și curs cu frecvență redusă, folosind în mod generic termenul de

"absolvenți", fapt pentru care a apreciat că discriminarea s-a făcut

la avansarea în gradul de sublocotenent deoarece studenții de la cursurile de

zi au fost trecuți în corpul ofițerilor, iar cei de la frecvență redusă nu au

primit acest grad profesional, deși în anul 2001, când a fost selecționat

pentru concursul de admitere la Academia de Poliție, s-a luat în calcul numărul

necesar de studenți la frecvență redusă care să fie avansați în corpul

ofițerilor după absolvire.

Prin întâmpinare,

pârâtul Ministerul Administrației și Internelor a solicitat respingerea acțiunii,

întrucât art. 36 din Legea nr. 80/1995 face referire la proveniența ofițerilor

și nu la obligativitatea acordării gradelor militare celor menționați în lege,

reglementând posibilitatea trecerii în corpul ofițerilor a maiștrilor militari

și subofițerilor absolvenți de studii superioare.

În cauză a formulat

cerere de intervenție accesorie în interesul reclamantului Sindicatul

Democratic al Bugetarilor din România prin care a solicitat admiterea acțiunii,

arătând că legiuitorul nu face nicio diferență sau discriminare între studenții

de la cursurile de zi și cei de la frecvență redusă.

de apel

Prin Sentința nr.

2892 din 12 aprilie 2011, Curtea de Apel București a respins acțiunea formulată

de reclamantul S.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul

Administrației și Internelor, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța de fond a reținut în esență că prevederile legale

ale art. 23 Legea nr. 550/2004, precum și cele ale art. 36 alin. (1) și 45 lit.

a) și b) din Legea nr. 80/1995, nu reglementează obligația pârâtului de a trece

în corpul ofițerilor, fără susținerea unui concurs, cadrele militare care au

absolvit studii superioare.

S-a mai arătat în

considerentele sentinței atacate că art. 49 alin. (1) din Ordinul MAI nr. 300

din 21 iunie 2004 prevede că agenții de poliție/maiștrii militari și

subofițerii care au absolvit studii superioare au dreptul de a participa la

concursul pentru ocuparea posturilor de ofițeri vacante, în condițiile legii,

iar disp. art. 134 din același ordin prevăd că absolvenții prevăzuți la art.

133, după promovarea examenului de licență din prima sesiune organizată în anul

absolvirii, pot participa la concurs pentru ocuparea posturilor vacante.

Din coroborarea

dispozițiilor Legii nr. 80/1995 și ale ordinelor MAI emise în domeniul

resurselor umane, instanța de fond a constatat că ofițerii pot proveni din

rândul subofițerilor absolvenți cu diplomă de licență ai instituțiilor de

învățământ superior de lungă sau scurtă durată ale Ministerului Administrației

și Internelor sau ai altor instituții de învățământ superior, cu profil

corespunzător specialităților necesare cadrelor militare, iar maiștrii și

subofițerii dobândesc calitatea de ofițer după promovarea unui examen sau

concurs organizat în acest scop.

Referitor la soluția

de principiu pentru unificarea practicii, adoptată la data de 09 februarie

2009, în ședința plenului judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția contencios administrativ și fiscal, conform căreia polițiștii, respectiv

agenții de poliție/subofițerii care au absolvit Facultatea de Drept din cadrul

Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" sunt încadrați în corpul

ofițerilor fără îndeplinirea oricărei alte formalități, prima instanță a

apreciat că această soluție nu constituie un argument în favoarea admiterii

acțiunii, neputând fi aplicată prin analogie în cazul jandarmilor cadre

militare, având în vedere că dispozițiile legale aplicabile acestora, respectiv

Legea nr. 80/1995 sunt diferite de cele aplicabile polițiștilor - Legea nr.

360/2002.

Sub aspectul faptului

că studenții de la cursurile de zi ale Facultății de Drept din cadrul Academiei

de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" care au absolvit în luna iulie 2006

au fost avansați în corpul ofițerilor de jandarmi odată cu obținerea diplomei

de licență, instanța de fond a reținut că pentru absolvenții cursurilor de zi

sunt alocate anual fonduri bugetare pentru pregătirea lor, în vederea

încadrării în structurile Ministerului Administrației și Internelor, numărul lor

fiind stabilit anterior absolvirii în funcție de necesarul de personal al

instituției, astfel că în condițiile în care Legea nr. 80/1995 nu prevede că

trecerea în corpul ofițerilor de jandarmi, se face prin simpla absolvire a

studiilor superioare, cerința pârâtei de promovare a unui concurs de promovare

în acest sens este legală, neputându-se considera că răspunsul dat cererii

reclamantului, prin adresa nr. 296111 din 20 august 2010, exprimă un refuz

nejustificat de soluționare a cererii, astfel cum este acesta definit de art. 2

alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004.

Concluzionând, prima

instanță a constatat că invocarea dispozițiilor H.G. nr. 294/2007 privind

organizarea și funcționarea Academiei de Poliție "Alexandru Ioan

Cuza" din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, este lipsită

de relevanță, întrucât aceste dispoziții au intrat în vigoare ulterior

absolvirii de către reclamant a Facultății de Drept din cadrul acestei

instituții de învățământ superior, iar susținerile referitoare la existența

unei discriminări între absolvenții cursurilor de zi și absolvenții cursurilor

cu frecvență redusă nu pot fi reținute, nefiind îndeplinite condițiile prev. de

art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000.

reclamantului

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs reclamantul S.D. criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Motivele de recurs

invocate conform art. 304

1

C. proc. civ. se încadrează în

dispozițiile art. 304 pct. 9 invocându-se greșita aplicare a dispozițiilor art.

36 din Legea nr. 80/1995 și a dispozițiilor H.G. nr. 267/2004 în raport de

probele administrate.

Recurentul apreciază

ca nelegală soluția de respingere a acțiunii, respectiv constatarea instanței

de fond în sensul că în cauză nu sunt îndeplinite de adresa nr. 196111 din 20

august 2010 condițiile unui refuz nejustificat de soluționare a cererii sale

din 12 august 2010 prin care solicitase trecerea sa în corpul ofițerilor.

În cadrul motivelor

de recurs se arată că instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile Legii nr.

80/1995 în sensul în care calitatea de ofițer poate fi obținută doar după

promovarea unui examen sau concurs organizat în acest sens.

Se arată că instanța

de fond nu a ținut cont de soluția de principiu pentru unificarea practicii

judiciare adoptate la data de 9 februarie 2009 în ședința plenului secției de

contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție și de

faptul că în situația sa sunt deplin aplicabile dispozițiile art. 9 și 21 alin.

(3) din Legea nr. 360/2002.

Se arată că în cauză

instanța de fond a greșit modalitatea de recrutare a ofițerilor de jandarmi în

raport de dispozițiile art. 36 din Legea nr. 80/1995 și în raport de

dispozițiile H.G. nr. 294 din 21 martie 2007, iar calitatea recurentului de

jandarm nu împiedică recunoașterea dreptului său de a fi numit în gradul de

ofițer ca urmare a absolvirii cursurilor la frecvență redusă în cadrul

Facultății de Drept a Academiei de Poliției "A.I.Cuza".

Recurentul arată că

îndeplinește condițiile prevăzute de art. 36 din Legea nr. 80/1995 privind

statutul cadrelor militare, pentru a fi avansat ofițer de jandarm, începând cu

data absolvirii Facultății de Drept a Academiei de Poliției, neexistând rațiuni

obiective și rezonabile ca persoane aflate în aceleași situație - angajați în

cadrul autorității pârâte și absolvenți al acelorași studii, să fie tratați în

mod diferit.

Se invocă în acest

sens dispozițiile art. 16 din Constituția României și existența unei

discriminări în ceea ce privește tratamentul diferit aplicabil subofițerilor de

jandarmi față de agenții de poliție față de care se aplică dispozițiile art. 9

și 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002.

Se solicită admiterea

recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii astfel

cum a fost formulată.

În susținerea

recursului, recurentul depune la dosar practică judecătorească.

La dosar

intimatul-pârât a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea

recursului ca nefondat.

La dosar recurentul a

depus la data de 11 noiembrie 2011 "precizări la motivele de recurs"

calificate de Curte în raport de data depunerii ca fiind concluzii scrise

însoțite de practică judiciară ca fiind concluzii scrise însoțite de practică

judiciară.

Analizând recursul

declarat în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază, pentru

următoarele considerente, ca nefondat în cauză nefiind îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Sentința atacată este

dată cu aplicarea și interpretarea corectă a dispozițiilor art. 36 alin. (1) și

(2) din Legea nr. 80/1995, în mod corect apreciind instanța de fond că în cauză

cererea recurentului de recunoaștere de către intimat a gradului militar de

ofițer este neîntemeiată și pe cale de consecință adresa de răspuns din 20

august 2010 nu îndeplinește condițiile unui refuz nejustificat, în sensul

dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. "i)" din Legea nr. 554/2004.

În mod corect s-a

apreciat că dispozițiile art. 36 din Legea nr. 80/1995 fac referire în mod

generic la proveniența și nu la acordarea automată a gradelor militare a celor

menționați în lipsa îndeplinirii condițiilor specifice, prevăzute prin ordine

interne privind posibilitatea trecerii cadrelor militare într-un corp superior.

Astfel, art. 42 din

Ordinul M.A.I. nr. 665/2008 privind unele activități de management resurse umane

în unitățile M.A.I. prevede că "maiștrii militari și subofițerii care au

absolvit studii superioare cu diplomă de licență (n.n. fără a se specifica

studii militare sau civile) au dreptul de a participa la concursul pentru

ocuparea posturilor de ofițeri vacante", cu îndeplinirea cumulativă a

criteriilor specificate în articolul respectiv.

Așa cum rezultă din

interpretarea dispozițiilor legale invocate, art. 36 din Legea nr. 80/1995, cu

modificările și completările ulterioare, instituie posibilitatea trecerii în

corpul ofițerilor a maiștrilor militari și subofițerilor absolvenți de studii

superioare, iar art. 42 din Ordinul M.A.I. nr. 665/2008 condiționează acest

lucru de promovarea unui concurs susținut în acest sens, concurs care se

organizează în momentul identificării unor posturi vacante prevăzute cu funcții

de ofițer, aspect reiterat și de prevederile art. 9 din ordinul menționat.

Astfel, art. 42 din

ordin dispune: agenții de poliție/maiștrii militari și subofițerii care au

absolvit studii superioare cu diplomă de licență au dreptul de a participa la

concursul pentru ocuparea posturilor de ofițeri vacante, în condițiile legii,

dacă îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:

a) sunt declarați

"apt" din punct de vedere medical și psihic pentru corpul ofițerilor;

b) studiile

superioare absolvite corespund cerințelor postului;

c) nu se află sub

efectul unei sancțiuni disciplinare;

d) nu sunt puși la

dispoziție în situațiile prevăzute la art. 65 din Legea nr. 360/2002, cu

modificările și completările ulterioare, respectiv la art. 89 din Legea nr.

80/1995, cu modificările și completările ulterioare."

De asemenea, potrivit

art. 134 din Ordinul M.A.I. nr. 300 din 21 iunie 2004 privind activitatea de

resurse umane în unitățile Ministerului Administrației și Internelor, cu

modificările și completările ulterioare, absolvenții prevăzuți la art. 133,

după promovarea examenului de licență din prima sesiune organizată în anul

absolvirii, pot participa la concurs pentru ocuparea posturilor vacante ..

".

Prin urmare, nu se

poate efectua trecerea unui subofițer în categoria ofițerilor, în condițiile în

care acesta nu a promovat vreun concurs organizat în acest sens.

În ceea ce privește

invocarea de către recurent a nerespectării instanței de fond a soluției de

principiu a Înalta Curte de Casație și Justiție, acest aspect de nelegalitate

nu poate fi reținut. Aceasta deoarece soluția de principiu a fost adoptată în

considerarea dispozițiilor art. 9 și art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002,

cu referire la dispozițiile art. 20 alin. (1) și (4) din H.G. nr. 294/2007.

Aceste acte normative nu sunt aplicabile recurentului, în cauză fiind

aplicabilă Legea nr. 80/1995, care nu conține prevederi similare. Pe cale de

consecință este neîntemeiată susținerea că pentru trecerea în corpul ofițerilor

nu este necesară promovarea unui concurs organizat în acest scop, iar

recurentul nu a promovat vreun concurs în acest sens.

Dispozițiile H.G. nr.

294/2007 nu îi sunt aplicabile deoarece recurentul a absolvit Cursurile

Academiei de Poliție în anul 2006, anterior intrării în vigoare a acestui act

normativ.

Apare ca neîntemeiată

și susținerea privind existența unei discriminări nefiind aplicabile hotărârile

emise de CNCD invocate deoarece nu există situații comparabile în sensul

dispozițiilor art. 2 lit. a) din O.G. nr. 137/2000, fiind verificate de către

CNCD dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, care nu sunt

aplicabile recurentului.

În mod corect

instanța de fond a constatat că actul normativ aplicabil recurentului Legea nr.

80/1995 nu conține o astfel de reglementare. Nu poate fi reținută încălcarea

dispozițiilor art. 16 din Constituția României în raport de situația

absolventului al cursurilor de zi al Facultății de drept din cadrul Academiei

de Poliției "A.I.Cuza" București față de situația sa de absolvent al

cursurilor de frecvență redusă deoarece în cauză sunt aplicabile dispozițiilor

Ordinului MAI nr. 300/2004 numai pentru absolvenții cursurilor de zi sunt

asigurate alocațiile bugetare necesare, numărul lor fiind stabilit anterior

absolvirii, în raport de necesarul de personal al MAI, neputându-se reține

existența unei situații comparabile între cele două categorii de absolvenți cu

studii superioare.

Practica

judecătorească depusă la dosar nu poate fi reținută deoarece privește situația

polițiștilor și aplicarea Legii nr. 360/2002, or, în prezenta cauză este

aplicabilă Legea nr. 80/1995.

Față de cele expuse

mai sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ. va respinge

recursul ca nefondat menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de

instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul

declarat de S.D. împotriva Sentinței nr. 2892 din 12 aprilie 2011 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 decembrie 2011.