ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4816/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată la data de 25 august 2010, reclamantul J.R.I. a chemat în judecată pe pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtului să facă demersurile pentru a i se elibera certificatul de revoluționar și titlul de luptător remarcat prin fapte deosebite în revoluție, în conformitate cu prevederile Legii nr. 341/2004 și dispozițiile art. 19 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004. În motivarea cererii, reclamantul a susținut că la data de 27 mai 2010 a transmis prin fax cererea și o parte din documentele referitoare la calitatea sa de revoluționar, însă până la data formulării acțiunii nu a primit un răspuns.

Ca urmare, la 5 iulie 2010 a formulat plângerea prealabilă în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004, la care nu a primit un răspuns. A precizat reclamantul că din 1990 și până în mai 2010 a făcut demersuri prin fax și e-mail, pentru obținerea certificatului de revoluționar, dar nu a primit niciodată răspuns și consideră că nu este tardivă o astfel de cerere și poate beneficia de repunere în termen în temeiul art. 19 din Decretul nr. 167/1958, deoarece a fost împiedicat în a face demersurile necesare pentru obținerea certificatului de revoluționar de faptul că din primăvara anului 1990 a plecat în SUA, unde s-a stabilit și s-a aflat în imposibilitate fizică și materială de a face în România asemenea demersuri.

De îndată ce a putut trimite un mandatar în țară să aducă documentele și să adune altele noi, în interiorul termenului de o lună reglementat de art. 19 din Decretul nr. 167/1958 a formulat cererea către SSPR și celelalte proceduri. A mai arătat reclamantul că în anul 2007 a venit în România și a depus o cerere la Primăria Craiova pentru a fi ajutat în recunoașterea meritelor sale de revoluționar, dar nu a primit răspuns la această cerere. Consideră reclamantul că cea mai bună dovadă a faptului că este revoluționar este legitimația de revoluționar nr. 237 a Comitetului de stat al județului Dolj. La data de 20 septembrie 2010 pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei procedurii prealabile, excepția tardivității introducerii cererii de preschimbare și excepția prescripției dreptului la acțiune, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nemotivată.

Pârâtul a arătat că reclamantul nu a îndeplinit procedura specială stabilită de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 potrivit căreia contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză și se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care le soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens. Această procedură are valoarea unei norme speciale care derogă de la norma de drept generală prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Referitor la excepția tardivității, pârâtul a susținut că reclamantul nu a solicitat nici Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, nici Secretariatului de Stat pentru Problemele revoluționarilor din Decembrie 1989 întreprinderea demersurilor necesare în vederea atribuirii prin decret prezidențial a titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din decembrie 1989, iar în situația în care ar fi deținut certificatul doveditor al calității de revoluționar, termenul de depunere a cererii de preschimbare a fost 30 aprilie 2009, demersurile la care face referire reclamantul în acțiune sunt tardiv introduse, motiv pentru care nu poate beneficia de o repunere în termen în temeiul art. 19 din Decretul nr. 167/1958.

În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, pârâtul a invocat prevederile art. 11 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 și a arătat că demersurile făcute de reclamant prin e-mail au fost înregistrate ca petiție, nu ca dosar de obținere sau preschimbare a certificatului de revoluționar. Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că în urma verificării bazei de date a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a rezultat că reclamantului nu i-a fost conferit titlul de "Luptător pentru victoria Revoluției române din Decembrie 1989" și nu are un dosar depus în baza Legii nr. 341/2004.

Calitatea de revoluționar se putea dobândi doar în perioada funcționării Comisiei pentru Aplicarea Legii nr. 42/1990 și a Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, comisii care și-au încetat activitatea, ultima la data de 13 mai 1997. Simplul fapt al existenței unei legitimații de revoluționar și al unor cereri trimise prin e-mail nu certifică validarea unui eventual dosar depus și nici nu face dovada că trebuia să primească certificat de revoluționar. De asemenea, nu există un dosar pentru preschimbarea unui certificat existent, depus în baza Legii nr. 341/2004, înregistrat pe numele reclamantului. La 19 octombrie 2010, reclamantul a depus înscrisuri în dovedirea cererii de chemare în judecată.

Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 598 din 16 decembrie 2010 a respins acțiunea reclamantului J.R.I.

în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că din interpretarea prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 34/2004, acordarea titlurilor potrivit acestei legi este condiționată de obținerea în prealabil a calităților și titlurilor prevăzute de Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989. Or, în speță, reclamantul nu a făcut dovada obținerii în prealabil a vreuneia din calitățile și titlurile prevăzute de Legea nr. 42/1990 și nici nu a depus cerere de preschimbare Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv și, implicit contestația privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. Recurentul a susținut, în esență, că în mod greșit instanța a soluționat cauza fără a lua în discuție cererea privind repunerea sa în termen în temeiul art. 19 din Decretul nr. 167/1958 în care se precizează că "instanța judecătorească sau organul arbitral poate, în cazul în care constată ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescripție a fost depășit, să dispună chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea acțiunii, ori să încuviințeze executarea silită.

Cererea de repunere în termen va putea fi făcută numai într-o lună de la încetarea cauzelor care justifică depășirea termenului de prescripție". Instanța a ignorat total solicitarea sa, fiind împiedicat în demersurile necesare pentru obținerea certificatului de revoluționar de faptul că din primăvara anului 1990 a plecat în S.U.A., unde s-a stabilit și s-a aflat în imposibilitate fizică și materială de a face în România asemenea demersuri, deși a fost reprezentat de mandatar pentru a trimite documentele în interiorul termenului de o lună reglementat de art. 19 din Decretul nr. 167/1958. Instanța se rezumă în argumentarea soluției la a reda textele legale privind etapele procedurale în eliberarea și reînnoirea certificatelor de revoluționar, dar pornește de la un punct inițial greșit: nu soluționează cererea de repunere în termen, cerere pe care se bazează tot restul mersului judecării cauzei.

Înalta Curte, analizând actele și lucrările dosarului în raport cu criticile formulate, dispozițiile legale aplicabile, constată următoarele: Prin Legea nr. 391/2004, alin. (1) al art. 9 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în M. Of.

al României, Partea I, nr. 654/20.07.2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 9. - (1) Certificatele doveditoare care în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, după verificare, potrivit art. 5 alin. (3), (4) și (5), se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv". Se poate observa din nou că voința legiuitorului este clară, el nu mai este de acord cu prorogarea termenului de depunere a cererilor și documentelor în completarea dosarelor de preschimbare.

Și sub acest aspect, instanța de fond în mod temeinic și legal a reținut că: "În speță, reclamantul nu a obținut, în perioada 1990 - 1997, certificatele doveditoare eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/ 1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989 și nici nu a depus cerere de preschimbare la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv, și implicit contestație privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989. De altfel, potrivit art. 7 din H.G.

nr. 1412/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la Victoria Revoluției române din Decembrie 1989 nr. 341/2004: "... prin acordarea titlurilor se înțelege preschimbarea certificatelor doveditoare emise în perioada 1990 - 1997, iar nu atribuirea de noi titluri sau calități de revoluționar". Astfel, reclamantul nu figurează în evidențele SSPR cu certificat obținut în baza Legii nr. 42/1990.

Acestea se puteau obține doar în perioada funcționării Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și a Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, comisii care și-au încetat activitatea, ultima la data de 13 mai 1997. Astfel, reclamantul nu a solicitat nici Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, nici Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 întreprinderea demersurilor necesare în vederea atribuirii prin decret prezidențial a titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. Mai mult decât atât, chiar în situația în care reclamantul ar fi deținut certificatul doveditor a calității de revoluționar, termenul de depunere a cererii de preschimbarea a certificatelor a fost 30 aprilie 2009. Din verificările făcute atât în baza de date cât și în registrul unic a rezultat că nu exista nici dosar pentru preschimbarea unui certificat existent, depus în baza prevederilor Legii nr. 1/2004, înregistrat pe numele reclamantului.

Având în vedere cele mai sus invocate vă rugăm să constatați că demersurile la care face referire reclamantul în acțiune sunt tardiv introduse, motiv pentru care nu poate beneficia o repunere în termen în temeiul art. 19 din Decretul nr. 167/1958. De altfel, recursul recurentului-reclamant vizează tocmai acest aspect, însă motivele pentru care nu poate fi admis, sunt tocmai cele mai sus dezvoltate. Astfel, excepția intimatului-pârât este întemeiată, motiv pentru care se solicită admiterea ei și respingerea acțiunii formulată de reclamant. Potrivit prevederilor art. 11 alin. (5) din Legea nr. 544/2002, "Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de prescripție, iar termenul prevăzut la alin. (2) este termen de decădere.

" Precizăm că la alin. (1) se prevede expres că "(1) Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la: a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă; b) data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii; c) data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii"; Astfel, eliberarea certificatelor de revoluționar se putea face doar în urma dobândirii calității de revoluționar acordată doar în perioada funcționării Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și a Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, comisii care și-au încetat activitatea, ultima la data de 13 mai 1997. Se solicită totodată să se constate că reclamantul deși susține că din anul 1990 până în anul 2010 a făcut mai multe demersuri pentru obținerea certificatului de revoluționar, așa-zisele demersuri prin e-mail dacă au fost tăcute au fost înregistrate ca petiție și nu ca dosar de obținere sau de preschimbare a certificatului de revoluționar.

De altfel, cererea și documentația transmise nu au fost înregistrate în registrul special de evidență a dosarelor de preschimbare a certificatelor de revoluționar. Se arată în acest sens că la art. 10 alin. (2) și (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, cu modificările și completările ulterioare, se menționează că "(2) Certificatele doveditoare care în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, denumite în continuare certificate doveditoare, se preschimbă, la cererea titularului, de către SSPR.

(3) Înregistrarea cererilor în registrele de preschimbare a certificatelor doveditoare se face pe baza următoarelor documente: a) certificatul doveditor al titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare: b) brevetul de atestare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare; c) duplicat al certificatului prevăzut la lit. a); d) adeverința de confirmare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, eliberată de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 sau SSPR." Având în vedere că reclamantul nu deține documentele sus-menționate, întrucât nu deține certificatul doveditor al calității de revoluționar, iar pe numele acestuia nu există nici o documentație înregistrată în scopul obținerii acestui certificat, acesta nu putea depune dosar complet în vederea preschimbării în temeiul Legii nr. 341/2004.

Astfel, în mod temeinic și legal a reținut instanța de fond că în speță, reclamantul nu a obținut, în perioada 1990 - 1997, certificatele doveditoare eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989 și nici nu a depus cerere de preschimbare la Secretariatul de Stat pentru Problemele revoluționarilor din Decembrie 1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv, și implicit contestație privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor Comisiei parlamentare a revoluționarilor din Decembrie 1989. Susținerile reclamantului, în sensul că a efectuat demersuri în vederea obținerii recunoașterii calității de revoluționar, nu pot fi reținute, corespondența dintre acesta și Primăria mun.

Craiova referitoare la acordarea unui teren în temeiul Legii nr. 341/2004, precum și cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 referitoare la documentele necesare obținerii calității de revoluționar, neputând să echivaleze cu certificatele doveditoare eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989 sau cu o eventuală cerere de preschimbare a acestora". Față de cele expuse, în speță, trebuie reținută excepția prescripției dreptului la acțiune.

În situația în care nu se va reține și admite excepțiile mai sus invocate, se solicită respingerea recursului recurentului-reclamant ca neîntemeiat și nemotivat, pentru următoarele: Intimatul-pârât Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a fost chemat în judecată de către reclamant, pentru ea prin hotărârea ce se va pronunța să acesta să fie obligat să elibereze reclamantului certificatul de revoluționar și titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin fapte Deosebite.

În urma verificării în baza de date a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, a rezultat că reclamantului nu i-a fost conferit în temeiul Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, precum și răniților din timpul Revoluției din decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, titlul de "Luptător pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989". Prin cererea de chemare în judecată, deși reclamantul susține că este un veritabil revoluționar și că are legitimația de revoluționar nr. 237 a Comitetului de Stat al Județului Dolj, fapt pe care reclamatul îl susține cu prezentarea acesteia ca probă în speță, în fapt, nu a făcut nimic pentru obținerea certificatului de revoluționar în termenul legal, deoarece, verificările din cadrul arhivei Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și din baza de date constituită la nivelul instituției noastre, pe suport electronic, arată că nu a fost identificat nici un dosar pe numele reclamantului, depus la Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989,

deci nu i s-a acordat titlul de Luptător pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989". Simplul fapt al existenței unei legitimații de revoluționar și al unor cereri trimise prin e-mail nu certifică validarea unui eventual dosar depus și nici nu face dovada că trebuia să primească certificatul de revoluționar. Reclamantul deși susține că a făcut mai multe demersuri pentru obținerea certificatului de revoluționar, așa-zisele demersuri nu au fost înregistrate niciodată ca dosar de obținere a certificatului de revoluționar.

Astfel, în mod temeinic și legal instanța de fond a reținut că reclamantul nu obținut, în perioada 1990 - 1997, certificatele doveditoare eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989 și nici nu a depus cerere de preschimbare la Secretariatul de Stat pentru Problemele revoluționarilor din Decembrie 1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv, și implicit contestație privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989. Susținerile reclamantului, în sensul că a efectuat demersuri în vederea obținerii cunoașterii calității de revoluționar, nu pot fi reținute, corespondenta dintre acesta și Primăria mun.

Craiova referitoare la acordarea unui teren în temeiul Legii nr. 341/2004, precum și cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 referitoare la documentele necesare obținerii calității de revoluționar, neputând să echivaleze cu certificatele doveditoare eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989 sau cu o eventuală cerere de preschimbare a acestora".

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge recursul declarat de J.R.I. împotriva Sentinței nr. 598 din 16 decembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 octombrie 2011.