ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4816/2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4816/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 25 august

2010, reclamantul J.R.I. a chemat în judecată pe pârâtul Secretariatul de Stat

pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, solicitând instanței ca

prin sentința ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtului să facă

demersurile pentru a i se elibera certificatul de revoluționar și titlul de

luptător remarcat prin fapte deosebite în revoluție, în conformitate cu

prevederile Legii nr. 341/2004 și dispozițiile art. 19 din Normele metodologice

de aplicare a Legii nr. 341/2004.

În motivarea cererii,

reclamantul a susținut că la data de 27 mai 2010 a transmis prin fax cererea și

o parte din documentele referitoare la calitatea sa de revoluționar, însă până

la data formulării acțiunii nu a primit un răspuns. Ca urmare, la 5 iulie 2010

a formulat plângerea prealabilă în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004, la

care nu a primit un răspuns.

A precizat

reclamantul că din 1990 și până în mai 2010 a făcut demersuri prin fax și

e-mail, pentru obținerea certificatului de revoluționar, dar nu a primit

niciodată răspuns și consideră că nu este tardivă o astfel de cerere și poate

beneficia de repunere în termen în temeiul art. 19 din Decretul nr. 167/1958,

deoarece a fost împiedicat în a face demersurile necesare pentru obținerea

certificatului de revoluționar de faptul că din primăvara anului 1990 a plecat

în SUA, unde s-a stabilit și s-a aflat în imposibilitate fizică și materială de

a face în România asemenea demersuri. De îndată ce a putut trimite un mandatar

în țară să aducă documentele și să adune altele noi, în interiorul termenului

de o lună reglementat de art. 19 din Decretul nr. 167/1958 a formulat cererea

către SSPR și celelalte proceduri.

A mai arătat

reclamantul că în anul 2007 a venit în România și a depus o cerere la Primăria

Craiova pentru a fi ajutat în recunoașterea meritelor sale de revoluționar, dar

nu a primit răspuns la această cerere. Consideră reclamantul că cea mai bună

dovadă a faptului că este revoluționar este legitimația de revoluționar nr. 237

a Comitetului de stat al județului Dolj.

La data de 20

septembrie 2010 pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei

procedurii prealabile, excepția tardivității introducerii cererii de

preschimbare și excepția prescripției dreptului la acțiune, iar pe fond a

solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nemotivată.

Pârâtul a arătat că

reclamantul nu a îndeplinit procedura specială stabilită de art. 9 alin. (5)

din Legea nr. 341/2004 potrivit căreia contestațiile privind preschimbarea ori

neefectuarea preschimbării certificatelor se fac cu nominalizarea persoanelor

în cauză și se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din

decembrie 1989, care le soluționează potrivit normelor metodologice stabilite

în acest sens. Această procedură are valoarea unei norme speciale care derogă

de la norma de drept generală prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Referitor la excepția

tardivității, pârâtul a susținut că reclamantul nu a solicitat nici Comisiei

pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, nici

Secretariatului de Stat pentru Problemele revoluționarilor din Decembrie 1989

întreprinderea demersurilor necesare în vederea atribuirii prin decret

prezidențial a titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din

decembrie 1989, iar în situația în care ar fi deținut certificatul doveditor al

calității de revoluționar, termenul de depunere a cererii de preschimbare a

fost 30 aprilie 2009, demersurile la care face referire reclamantul în acțiune

sunt tardiv introduse, motiv pentru care nu poate beneficia de o repunere în

termen în temeiul art. 19 din Decretul nr. 167/1958.

În ceea ce privește

excepția prescripției dreptului la acțiune, pârâtul a invocat prevederile art.

11 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 și a arătat că demersurile făcute de

reclamant prin e-mail au fost înregistrate ca petiție, nu ca dosar de obținere

sau preschimbare a certificatului de revoluționar.

Pe fondul cauzei,

pârâtul a arătat că în urma verificării bazei de date a Secretariatului de Stat

pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a rezultat că

reclamantului nu i-a fost conferit titlul de "Luptător pentru victoria

Revoluției române din Decembrie 1989" și nu are un dosar depus în baza Legii

nr. 341/2004. Calitatea de revoluționar se putea dobândi doar în perioada

funcționării Comisiei pentru Aplicarea Legii nr. 42/1990 și a Comisiei pentru

cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, comisii care

și-au încetat activitatea, ultima la data de 13 mai 1997. Simplul fapt al

existenței unei legitimații de revoluționar și al unor cereri trimise prin

e-mail nu certifică validarea unui eventual dosar depus și nici nu face dovada

că trebuia să primească certificat de revoluționar. De asemenea, nu există un

dosar pentru preschimbarea unui certificat existent, depus în baza Legii nr.

341/2004, înregistrat pe numele reclamantului.

La 19 octombrie 2010,

reclamantul a depus înscrisuri în dovedirea cererii de chemare în judecată.

Curtea de Apel Craiova,

secția contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 598 din 16

decembrie 2010 a respins acțiunea reclamantului J.R.I. în contradictoriu cu

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut că din interpretarea prevederilor art. 3 alin.

(1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 34/2004, acordarea titlurilor potrivit acestei

legi este condiționată de obținerea în prealabil a calităților și titlurilor

prevăzute de Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri și acordarea

unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru

Victoria Revoluției din Decembrie 1989.

Or, în speță,

reclamantul nu a făcut dovada obținerii în prealabil a vreuneia din calitățile

și titlurile prevăzute de Legea nr. 42/1990 și nici nu a depus cerere de

preschimbare Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din

Decembrie 1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv și, implicit

contestația privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor

Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie și invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Recurentul a

susținut, în esență, că în mod greșit instanța a soluționat cauza fără a lua în

discuție cererea privind repunerea sa în termen în temeiul art. 19 din Decretul

nr. 167/1958 în care se precizează că "instanța judecătorească sau organul

arbitral poate, în cazul în care constată ca fiind temeinic justificate cauzele

pentru care termenul de prescripție a fost depășit, să dispună chiar din oficiu

judecarea sau rezolvarea acțiunii, ori să încuviințeze executarea silită.

Cererea de repunere în termen va putea fi făcută numai într-o lună de la

încetarea cauzelor care justifică depășirea termenului de prescripție".

Instanța a ignorat

total solicitarea sa, fiind împiedicat în demersurile necesare pentru obținerea

certificatului de revoluționar de faptul că din primăvara anului 1990 a plecat

în S.U.A., unde s-a stabilit și s-a aflat în imposibilitate fizică și materială

de a face în România asemenea demersuri, deși a fost reprezentat de mandatar

pentru a trimite documentele în interiorul termenului de o lună reglementat de

art. 19 din Decretul nr. 167/1958.

Instanța se rezumă în

argumentarea soluției la a reda textele legale privind etapele procedurale în

eliberarea și reînnoirea certificatelor de revoluționar, dar pornește de la un

punct inițial greșit: nu soluționează cererea de repunere în termen, cerere pe

care se bazează tot restul mersului judecării cauzei.

Înalta Curte,

analizând actele și lucrările dosarului în raport cu criticile formulate,

dispozițiile legale aplicabile, constată următoarele:

Prin Legea nr.

391/2004, alin. (1) al art. 9 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și

luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989,

precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în

urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr.

341/2004, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 654/20.07.2004, cu

modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul

cuprins:

"Art. 9. - (1)

Certificatele doveditoare care în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de

Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și

sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, după verificare, potrivit

art. 5 alin. (3), (4) și (5), se vor preschimba, la cererea titularului, de

către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie

1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv". Se poate observa din nou

că voința legiuitorului este clară, el nu mai este de acord cu prorogarea

termenului de depunere a cererilor și documentelor în completarea dosarelor de

preschimbare.

Și sub acest aspect,

instanța de fond în mod temeinic și legal a reținut că: "În speță,

reclamantul nu a obținut, în perioada 1990 - 1997, certificatele doveditoare

eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/ 1990 și de Comisia pentru

cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989 și nici nu a

depus cerere de preschimbare la Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv,

și implicit contestație privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării

certificatelor Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989.

De altfel, potrivit

art. 7 din H.G. nr. 1412/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au

contribuit la Victoria Revoluției române din Decembrie 1989 nr. 341/2004:

"... prin acordarea titlurilor se înțelege preschimbarea certificatelor

doveditoare emise în perioada 1990 - 1997, iar nu atribuirea de noi titluri sau

calități de revoluționar". Astfel, reclamantul nu figurează în evidențele

SSPR cu certificat obținut în baza Legii nr. 42/1990. Acestea se puteau obține

doar în perioada funcționării Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și a

Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989,

comisii care și-au încetat activitatea, ultima la data de 13 mai 1997.

Astfel, reclamantul

nu a solicitat nici Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției

din decembrie 1989, nici Secretariatului de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989 întreprinderea demersurilor necesare în

vederea atribuirii prin decret prezidențial a titlului de Luptător pentru

Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989.

Mai mult decât atât,

chiar în situația în care reclamantul ar fi deținut certificatul doveditor a

calității de revoluționar, termenul de depunere a cererii de preschimbarea a certificatelor

a fost 30 aprilie 2009.

Din verificările

făcute atât în baza de date cât și în registrul unic a rezultat că nu exista

nici dosar pentru preschimbarea unui certificat existent, depus în baza

prevederilor Legii nr. 1/2004, înregistrat pe numele reclamantului.

Având în vedere cele

mai sus invocate vă rugăm să constatați că demersurile la care face referire

reclamantul în acțiune sunt tardiv introduse, motiv pentru care nu poate

beneficia o repunere în termen în temeiul art. 19 din Decretul nr. 167/1958.

De altfel, recursul

recurentului-reclamant vizează tocmai acest aspect, însă motivele pentru care

nu poate fi admis, sunt tocmai cele mai sus dezvoltate.

Astfel, excepția

intimatului-pârât este întemeiată, motiv pentru care se solicită admiterea ei

și respingerea acțiunii formulată de reclamant.

Potrivit prevederilor

art. 11 alin. (5) din Legea nr. 544/2002, "Termenul prevăzut la alin. (1)

este termen de prescripție, iar termenul prevăzut la alin. (2) este termen de

decădere. " Precizăm că la alin. (1) se prevede expres că "(1)

Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a

unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea

pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:

a) data comunicării

răspunsului la plângerea prealabilă;

b) data comunicării

refuzului nejustificat de soluționare a cererii;

c) data expirării

termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării

termenului legal de soluționare a cererii";

Astfel, eliberarea

certificatelor de revoluționar se putea face doar în urma dobândirii calității

de revoluționar acordată doar în perioada funcționării Comisiei pentru

aplicarea Legii nr. 42/1990 și a Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea

eroilor Revoluției din Decembrie 1989, comisii care și-au încetat activitatea,

ultima la data de 13 mai 1997.

Se solicită totodată

să se constate că reclamantul deși susține că din anul 1990 până în anul 2010 a

făcut mai multe demersuri pentru obținerea certificatului de revoluționar,

așa-zisele demersuri prin e-mail dacă au fost tăcute au fost înregistrate ca

petiție și nu ca dosar de obținere sau de preschimbare a certificatului de

revoluționar. De altfel, cererea și documentația transmise nu au fost

înregistrate în registrul special de evidență a dosarelor de preschimbare a

certificatelor de revoluționar. Se arată în acest sens că la art. 10 alin. (2)

și (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii recunoștinței față de

eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române

din decembrie 1989 nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, cu

modificările și completările ulterioare, se menționează că "(2)

Certificatele doveditoare care în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de

Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și

sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, denumite în continuare

certificate doveditoare, se preschimbă, la cererea titularului, de către SSPR.

(3) Înregistrarea

cererilor în registrele de preschimbare a certificatelor doveditoare se face pe

baza următoarelor documente:

a) certificatul

doveditor al titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu

modificările și completările ulterioare:

b) brevetul de

atestare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu

modificările și completările ulterioare;

c) duplicat al

certificatului prevăzut la lit. a);

d) adeverința de

confirmare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990, republicată, cu

modificările și completările ulterioare, eliberată de Comisia pentru aplicarea

Legii nr. 42/1990 sau SSPR."

Având în vedere că

reclamantul nu deține documentele sus-menționate, întrucât nu deține

certificatul doveditor al calității de revoluționar, iar pe numele acestuia nu

există nici o documentație înregistrată în scopul obținerii acestui certificat,

acesta nu putea depune dosar complet în vederea preschimbării în temeiul Legii

nr. 341/2004.

Astfel, în mod

temeinic și legal a reținut instanța de fond că în speță, reclamantul nu a obținut,

în perioada 1990 - 1997, certificatele doveditoare eliberate de Comisia pentru

aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea

eroilor Revoluției din Decembrie 1989 și nici nu a depus cerere de preschimbare

la Secretariatul de Stat pentru Problemele revoluționarilor din Decembrie 1989,

până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv, și implicit contestație privind

preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor Comisiei

parlamentare a revoluționarilor din Decembrie 1989.

Susținerile

reclamantului, în sensul că a efectuat demersuri în vederea obținerii

recunoașterii calității de revoluționar, nu pot fi reținute, corespondența

dintre acesta și Primăria mun. Craiova referitoare la acordarea unui teren în

temeiul Legii nr. 341/2004, precum și cu Secretariatul de Stat pentru

Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 referitoare la documentele

necesare obținerii calității de revoluționar, neputând să echivaleze cu

certificatele doveditoare eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr.

42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din

Decembrie 1989 sau cu o eventuală cerere de preschimbare a acestora".

Față de cele expuse,

în speță, trebuie reținută excepția prescripției dreptului la acțiune.

În situația în care

nu se va reține și admite excepțiile mai sus invocate, se solicită respingerea

recursului recurentului-reclamant ca neîntemeiat și nemotivat, pentru

următoarele:

Intimatul-pârât

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a

fost chemat în judecată de către reclamant, pentru ea prin hotărârea ce se va

pronunța să acesta să fie obligat să elibereze reclamantului certificatul de

revoluționar și titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din

Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin fapte Deosebite.

În urma verificării

în baza de date a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor

din Decembrie 1989, a rezultat că reclamantului nu i-a fost conferit în temeiul

Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri și acordarea unor

drepturi urmașilor acestora, precum și răniților din timpul

Revoluției din decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare,

titlul de "Luptător pentru victoria Revoluției române din decembrie

1989".

Prin cererea de

chemare în judecată, deși reclamantul susține că este un veritabil revoluționar

și că are legitimația de revoluționar nr. 237 a Comitetului de Stat al

Județului Dolj, fapt pe care reclamatul îl susține cu prezentarea acesteia ca

probă în speță, în fapt, nu a făcut nimic pentru obținerea certificatului de

revoluționar în termenul legal, deoarece, verificările din cadrul arhivei

Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989

și din baza de date constituită la nivelul instituției noastre, pe suport

electronic, arată că nu a fost identificat nici un dosar pe numele

reclamantului, depus la Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor

Revoluției din Decembrie 1989, deci nu i s-a acordat titlul de Luptător pentru victoria

Revoluției române din decembrie 1989".

Simplul fapt al

existenței unei legitimații de revoluționar și al unor cereri trimise prin

e-mail nu certifică validarea unui eventual dosar depus și nici nu face dovada

că trebuia să primească certificatul de revoluționar.

Reclamantul deși

susține că a făcut mai multe demersuri pentru obținerea certificatului de

revoluționar, așa-zisele demersuri nu au fost înregistrate niciodată ca dosar

de obținere a certificatului de revoluționar.

Astfel, în mod

temeinic și legal instanța de fond a reținut că reclamantul nu obținut, în

perioada 1990 - 1997, certificatele doveditoare eliberate de Comisia pentru

aplicarea Legii nr. 42/1990 și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea

eroilor Revoluției din decembrie 1989 și nici nu a depus cerere de preschimbare

la Secretariatul de Stat pentru Problemele revoluționarilor din Decembrie 1989,

până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv, și implicit contestație privind

preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor Comisiei

parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989.

Susținerile

reclamantului, în sensul că a efectuat demersuri în vederea obținerii

cunoașterii calității de revoluționar, nu pot fi reținute, corespondenta dintre

acesta și Primăria mun. Craiova referitoare la acordarea unui teren în temeiul

Legii nr. 341/2004, precum și cu Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989 referitoare la documentele necesare

obținerii calității de revoluționar, neputând să echivaleze cu certificatele

doveditoare eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și de

Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989

sau cu o eventuală cerere de preschimbare a acestora".

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul

declarat de J.R.I. împotriva Sentinței nr. 598 din 16 decembrie 2010 a Curții

de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 octombrie 2011.