Decizia nr. 3381/2010 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Obiectul acțiunii. Prin cererea formulată pe rolul Tribunalului Dolj, reclamantul C.A. a solicitat obligarea pârâților Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, Administrația Națională a Penitenciarelor, Penitenciarul Craiova, la plata sumei de 2.949 lei reprezentând premiul anual aferent anului 2008, actualizată cu indicele de inflație, precum și la plata de daune interese compensatorii de 40 lei/ fiecare zi de întârziere, de la rămânerea definitivă a hotărârii până la plata efectivă a sumei reprezentând premiul anual aferent anului 2008.

Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formulării acțiunii. Reclamantul consideră că pentru activitatea desfășurată ca director adjunct al Penitenciarului Craiova pe perioada 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2008, beneficiază la sfârșitul anului calendaristic de un premiu anual egal cu indemnizația de încadrare brută din ultima lună de activitate, conform art. 14 și art. 18 din O.U.G. nr. 27/2006. Acest premiu se poate reduce sau nu se acordă în cazul în care persoana în discuție a obținut calificativul „nesatisfăcător” ori a săvârșit abateri pentru care a fost sancționat disciplinar în anul pentru care se face premierea. Or, în ceea ce-l privește pe reclamant, prevederile legale pentru acordarea premiului sunt îndeplinite, urmând ca pârâții să fie obligați să efectueze plata.

Apărările formulate de pârâți. Prin întâmpinare, pârâții au ridicat o serie de excepții procesuale. 3.1. Penitenciarul Craiova a invocat excepția necompetenței materiale a secției de contencios administrativ a Tribunalului Dolj și declinarea competenței la secția de conflicte de muncă și asigurări sociale, arătând că reclamantului i-au încetat raporturile de serviciu prin pensionare. Același pârât a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de împrejurarea că obligația plății premiului aparține Administrației Naționale a Penitenciarelor. 3.2. Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești a ridicat excepția lipsei calității procesuale pasive, nefiind titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului de drept material dedus judecății. 3.3. Administrația Națională a Penitenciarului a invocat: 3.3.1. Excepția de necompetență materială a Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal, și declinarea cauzei la Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, în raport de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. 3.3.2. Excepția de netimbrare, conform art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 146/1997. 3.3.3. Excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Pe fondul cauzei, aceeași pârâtă a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece reclamantul și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile ce-i reveneau conform fișei postului.

Hotărârea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal. Prin sentința nr. 1166 din 16 iunie 2009, Tribunalul Dolj a respins excepția necompetenței materiale a Secției contencios administrativ, excepția netimbrării acțiunii, excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, excepția lipsei calității procesuale pasive a M.J.L.C. și A.N.P. și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Motivele de fapt și de drept ce au format convingerea Tribunalului Dolj. Excepțiile de necompetență materială a Secției contencios administrativ și fiscal, de netimbrare, de lipsă a calității procesuale pasive și a procedurii prealabile au fost respinse, apreciindu-se că drepturile solicitate izvorăsc dintr-un raport de serviciu stabilit între reclamant și instituțiile pârâte. Excepția necompetenței materiale a tribunalului a fost admisă în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Hotărârea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal. Prin sentința nr. 455 din 24 noiembrie 2009, acțiunea reclamantului a fost admisă în parte, s-a anulat parțial procesul-verbal nr. 210582 (4 martie 2009 emis de către Administrația Națională a Penitenciarelor cu privire la măsura diminuării în procent de 100% a premiului anual dispusă față de reclamant, a obligat pârâții Penitenciarul Craiova și Administrația Națională a Penitenciarului să achite reclamantului suma de 2.949 lei reprezentând premiul anual aferent anului 2008, sumă ce urmează să fie actualizată cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului până la data plății efective, a respins cererea privind acordarea de daune compensatorii și a respins acțiunea față de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești.

Motivele de fapt și de drept care au format convingerea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal. Instanța de fond, analizând obiectul acțiunii și văzând că prin procesul-verbal nr. 210582 din 4 martie 2009 al ședinței Consiliului de Conducere al A.N.P. s-a dispus în temeiul art. 26 din O.G. nr. 64/2006 diminuarea premiului anual al reclamantului cu 100% a constatat că în realitate acțiunea are ca obiect anularea unui act administrativ. S-a mai reținut că în speță, nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru anularea, respectiv diminuarea în procent de 100% a premiului anual, astfel cum rezultă din fișa de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale reclamantului pentru perioada 1 decembrie 2007 – 1 decembrie 2008, când a obținut calificativul final „excepțional”. De asemenea, din actele dosarului rezultă că reclamantul nu a fost sancționat disciplinar în cursul anului 2008.

Recursul formulat de pârâtul Penitenciarul Craiova. Motive de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.. 8.1. În mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului. Din cuprinsul adresei nr. 209892/DMRU din 27 februarie 2009 reiese faptul că pentru funcțiile de director din unități, competența de a stabili premiul anual, cât și cuantumul acesteia, se stabilește de către Administrația Națională a Penitenciarelor. Instanța de fond a reținut și că soluția Tribunalului Dolj s-a întemeiat și pe aprecierea că în speță decizia privind neacordarea premiului anual aparține A.N.P. și nu Penitenciarului Craiova. 8.2. În mod greșit a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Recursul formulat de pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor. Motive de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Recurenta critică soluția instanței de fond din perspectiva neluării în considerare a verificării efectuate de Direcția Inspecție Penitenciară și din care rezultă că reclamantul a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, a manifestat neglijență și superficialitate în îndeplinirea acestora, în cazul G.S., fapt care a adus atingere prestigiului instituției și a creat o imagine negativă acesteia. Se arată că recurenta a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova pentru săvârșirea de către reclamant a unor fapte ce ar putea prezenta caracter infracțional.

Apărările formulate de intimatul-reclamant C.A. Intimatul solicită respingerea recursurilor ca nefondate, în raport de prevederile art. 26 din O.G. nr. 64/2006 și de Rezoluția procurorului din data de 20 noiembrie 2009 prin care s-a dispus neînceperea urmării penale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 240 C. pen. II. Considerentele instanței de recurs. 1. Recursurile sunt fondate pentru motive ce vor fi arătate mai jos. 2. Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a reținut că obiectul acțiunii este anularea unui act administrativ, respectiv a procesului-verbal nr. 210582 din 4 martie 2009 emis de A.N.P., iar solicitarea de obligare a pârâților la plata sumei de 2.949 lei reprezentând premiu anual este o consecință a admiterii cererii. Judecătorul fondului nu s-a preocupat însă de îndeplinirea unei condiții obligatorii prealabile formulării acțiunii în justiție. Prima instanță nu a pus în discuție necesitatea îndeplinirii procedurii prealabile de către reclamant, conform art. 7 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată. 3. Pronunțarea asupra excepției de către o instanță necompetentă să soluționeze fondul cauzei (Tribunalul Dolj), nu scutește instanța competentă (Curtea de Apel Craiova) să verifice îndeplinirea de către reclamant a condiției prealabile introducerii acțiunii. 4. Instanța de fond nu a pus în discuția părților, nu a administrat probe și nu s-a pronunțat în ceea ce privește plângerea prealabilă obligatorie, condiție fără de care nu se putea păși la soluționarea fondului pricinii. 5. Față de cele arătate, devin incidente prevederile art. 312 alin. (1) teza I și alin. (3) C. proc. civ. coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/ 2004 modificată și completată, urmând a fi admise recursurile formulate, a se casa sentința recurată, a se trimite cauza spre rejudecare Curții de Apel Craiova, în vederea punerii în discuția părților a excepției lipsei procedurii prealabile și în funcție de soluția pronunțată asupra excepției, dacă este cazul, să se pronunțe asupra anularea actului administrativ atacat.