ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2028/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2028/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința comercială
nr. 1053, pronunțată la data de 24 ianuarie 2008, Secția a VI-a comercială a
Tribunalului București a admis acțiunea formulată de reclamanții N.A., R.A. și SC
B.I.L., în contradictoriu cu pârâta SC A. SA, constatând nulitatea absolută a
Hotărârii A.G.E.A. SC A. SA nr. 1 din data de 3 mai 2007.
Spre a hotărî astfel, prima
instanță a reținut neregularitatea convocării acționarilor societății pârâte
pentru participarea la ședința A.G.E.A. organizată la data de 3 iulie 2007, în
lipsa mențiunii datei de referință, în funcție de care, potrivit art. 123 din
Legea nr. 31/1990, republicată, se stabilesc acționarii îndreptățiți să voteze
în cadrul adunării, mențiune cu atât mai necesară societăților admise la
tranzacționare pe piața valorilor mobiliare, conform art. 243 alin. (1) din
Legea nr. 297/2004 și art. 2 alin. (2) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006.
Tribunalul a considerat că
această neregularitate a convocării, ca de altfel orice încălcare a normelor
exprese privitoare la convocarea adunărilor generale, constituie cauză de
nulitate absolută a hotărârii adoptate în aceste condiții, din cauza
incertitudinilor care se ridică privind legalitatea exprimării voinței sociale
cu respectarea cerințelor de cvorum și majoritate, situație în care reclamanții
nu sunt ținuți să facă dovada vătămării, dispozițiile legale nefăcând
distincție cu privire la conținutul convocatorului în cazul societăților aflate
în procedura insolvenței.
Apelul declarat de pârâta SC A.
SA, prin administrator judiciar R.V.A.I.S. S.P.R.L., a fost respins, ca
nefondat, de Secția a V-a comercială a Curții de Apel București, prin decizia
comercială nr. 167, pronunțată la data de 9 martie 2010.
Pentru a pronunța
această decizie, examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel, instanța
de control judiciar a reținut că, în mod corect, tribunalul a admis acțiunea și
a anulat Hotărârea A.G.E.A. SC A. SA nr. 1 din 3 mai 2007, întrucât în cauză
societatea pârâtă a încălcat obligația de a stabili data de referință în
intervalul cuprins între data convocării și data ținerii menționatei A.G.E.A.,
iar din convocator nu rezultă data stabilită pentru identificarea acționarilor
cu drept de vot, folosindu-se cu această ocazie un registru al acționarilor
neactualizat din data de 10 mai 2006, cu mult înaintea datei suspendării de la
tranzacționare a acțiunilor societății: 18 septembrie 2006, respingând apărarea
apelantei în sensul că acțiunile societății sunt suspendate de la
tranzacționare, iar structura acționariatului nu se poate modifica, cu motivarea
că, din compararea numărului acționarilor de la cele două date se constată că
numărul acestora a scăzut de la 8.274 în mai 2006 la 8.008 în iunie 2007, iar
societatea nu a întocmit o listă de prezență, conform cerințelor legale, care
să indice numărul de acțiuni deținute de fiecare acționar.
Instanța
de apel a considerat că, întrucât prin convocator nu s-a indicat data de
referință în funcție de care să se stabilească acționarii îndreptățiți să
voteze, în mod corect, prima instanță a reținut că această încălcare constituie
cauză de nulitate absolută a hotărârii A.G.E.A., în litigiu.
Împotriva menționatei
decizii a formulat recurs apelanta – pârâtă, invocând în drept dispozițiile
art. 304 pct. 4, pct. 7 și pct. 9 C. proc. civ.
În esență, în dezvoltarea
motivelor invocate s-a arătat că instanța de apel și-a depășit limitele puterii
judecătorești prin faptul de a fi completat cererea principală cu un nou motiv
de nulitate, respectiv lipsa listei de prezență; că decizia atacată conține
motive contradictorii, în sensul că, deși în considerentele deciziei se arată
că dispozițiile art. 105 C. proc. civ. nu sunt aplicabile și, ca atare, nu este
necesar a fi indicată vreo vătămare, se indică vătămările la care au fost
supuși reclamanții acționari.
Recurenta a arătat,
de asemenea, că instanța de apel a omis să analizeze cauza raportat la
dispozițiile speciale ale Legii nr. 85/2006, având în vedere că împotriva SC A.
SA s-a deschis procedura insolvenței, situație în care stabilirea datei de
referință nu are nicio relevanță juridică, neprecizând relevanța afirmațiilor
vizând fondul cauzei, față de decizia atacată și de dispozițiile art. 299 alin.
(1) C. proc. civ., care statuează asupra obiectului recursului.
Intimații N.A. și R.A.
au solicitat, prin întâmpinările formulate în cauză, respingerea recursului și
menținerea deciziei atacate ca fiind legală și temeinică, aceleași concluzii
scrise formulând și intimata B.I.L.
Recursul
este nefondat.
Astfel, referirea
instanței de apel la „lipsa listei de prezență” în contextul examinării
apărării apelantei referitoare la faptul că acțiunile societății sunt
suspendate de la tranzacționare, iar structura acționariatului nu se poate
modifica, nu este de natură să inducă incidența motivului prevăzut de art. 304
pct. 4 C. proc. civ., având în vedere că depășirea atribuțiilor puterii
judecătorești presupune înfrângerea principiului separației puterilor în stat
prin imixtiunea instanței de judecată în sfera de activitate a altei autorități
statale.
Motivul de recurs
prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. vizează nemotivarea unei hotărâri
judecătorești, atunci când nu se arată motivele pe care aceasta se sprijină,
dar și atunci când hotărârea cuprinde motive contradictorii ori străine de
natura pricinii.
Examinarea deciziei
atacate nu relevă existența vreunei contrarietăți între considerentele acestei
hotărâri sau între acestea și dispozitiv, iar aspectele invocate de recurentă
nu constituie motive contradictorii, în sensul art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Este de observat că,
prin motivele de apel, s-a invocat faptul că împotriva societății pârâte s-a
deschis procedura insolvenței și că, urmare a acestei proceduri, acțiunile
societății se suspendă de la tranzacționare, considerându-se că, atât timp cât
tranzacționarea acțiunilor este suspendată, structura acționariatului nu se
poate modifica, aspect analizat de instanța de apel, care, potrivit art. 295
alin. (1) C. proc. civ., nu putea analiza fondul cauzei decât în limitele
criticilor apelantei, așa încât nu se justifică critica nesocotirii
dispozițiilor Legii nr. 85/2006 de către instanța de apel pentru alte motive
decât cele ce au fost supuse analizei sale în soluționarea apelului,
circumscrisă motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Așa fiind, în temeiul
art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul
declarat în cauză și, în conformitate cu dispozițiile art. 274 alin. (1) C.
proc. civ., va obliga pe recurentă, în culpă procesuală, să plătească
intimatului R.A. suma de 10.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată,
reprezentând onorariu avocat, astfel cum a solicitat și dovedit (filele 53 –
54).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul formulat de
pârâta SC A. SA prin administrator judiciar R.V.A.I.S. S.P.R.L. București,
împotriva deciziei Curții de Apel București nr. 167 din 9 martie 2010, ca
nefondat.
Obligă
recurenta să plătească intimatului – reclamant R.A. suma de 10.000 lei, cu
titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi,
25 mai 2011.