ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6964/2011

Asupra conflictului

negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Slatina, executorul T.R. a solicitat pentru creditoarea SC I.L.R.

IFN SA încuviințarea executării silite a contractului de leasing financiar nr.

10862 din 25 ianuarie 2008 împotriva debitorului Comisariatul pentru Societatea

Civilă.

Astfel învestită,

Judecătoria Slatina prin Sentința nr. 6395 din 2 iunie 2011 a admis excepția

necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat soluționarea

cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța a reținut incidente dispozițiile art. 373 alin. (2) C. pr.

civ. care stabilesc că instanța de executare este judecătoria în circumscripția

căreia se va face executarea, cu excepția cazurilor în care legea dispune

altfel.

Interpretând acest

text legal, Judecătoria Slatina a apreciat că debitorul are sediul în

circumscripția teritorială a sectorului 1 București, astfel încât se presupune

că bunurile sale susceptibile de executare se află în aceeași arie teritorială.

Judecătoria sectorului

1 București, secția civilă, prin încheierea pronunțată în camera de consiliu în

data de 13 iulie 2011 a admis excepția necompetenței sale teritoriale și

apreciind că Judecătoria Slatina este instanța competentă în soluționarea

cauzei a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți, în vederea soluționării

conflictului negativ de competență astfel ivit.

Pentru a se pronunța

astfel, instanța a reținut că atât timp cât executarea silită poartă asupra

unui bun, autoturismul care a făcut obiectul contractului de leasing, ce se

află în circumscripția Judecătoriei Slatina, acesta din urmă este instanța

competentă în a soluționa litigiul, neavând relevanță sediul debitorului.

Dosarul a fost

înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 16 august

2011, stabilindu-se termen la 7 octombrie 2011.

Cu privire la

conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în

baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte

reține următoarele:

Cererea dedusă

judecății în prezenta cauză are ca obiect încuviințarea executării silite,

solicitată de reclamantul BEJ "Ț.R.", la cererea creditoarei SC

I.L.R. IFN SA, în temeiul contractului de leasing financiar nr. 10862 din 25

ianuarie 2008, pentru recuperarea autoturismului marca Renault Megane Sedane

Privilege, având număr de înmatriculare B-79-PVY, ce a făcut obiectul

contractului de leasing cu debitorul Comisariatul pentru Societatea Civilă.

Petenta a menționat că bunul asupra căruia se cere executarea se află în

localitatea Slatina, Str. L. nr. 5, jud. Olt.

Art. 373 alin. (1) C.

proc. civ. prevede că hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii

se execută de executorul judecătoresc din circumscripția judecătoriei în care

urmează să se efectueze executarea.

Calificarea instanței

de executare este făcută de legiuitor la art. 373 alin. (2) C. proc. civ., ca

fiind "judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, dacă

legea nu prevede altfel."

În materie de

încuviințare de executare silită nu există norme speciale care să deroge de la

competența stabilită prin art. 373 alin. (2) teza I C. proc. civ.

Rezultă că locul

executării silite este criteriul stabilit de lege în determinarea instanței de

executare, ca instanță căreia îi revine competența teritorială de soluționare a

cererilor de încuviințare a executării, or acest criteriu are în vedere locul

unde se realizează în mod efectiv executarea, loc care nu se confundă cu acela

unde își are sediul organul de executare.

În speță reclamantul

a menționat că bunul supus urmăririi silite se află în circumscripția

teritorială a Judecătoriei Slatina.

În ceea ce privește

probarea existenței acestor bunuri ori conturi deschise la bănci instanța

apreciază că nu se poate cere executorului să facă aceste dovezi la momentul la

care solicită încuviințarea executării silite întrucât, în lipsa încuviințării

instanței de începere a executării silite, executorul nu are temei legal pentru

a întreprinde anumite demersuri de identificare a bunurilor.

Astfel, pentru analizarea

cererii de încuviințare a executării silite trebuie avută în vedere opțiunea

creditorului, respectiv a executorului, de a efectua executarea silită în

circumscripția Judecătoriei Slatina, întrucât în faza premergătoare începerii

executării executorul nu este în măsură să producă probe cu privire la

existența bunurilor ori a conturilor urmăribile și nici nu este ținut de vreo

reglementare legală să probeze aceste aspecte anterior începerii executării.

Pe de altă parte, dat

fiind că normele de stabilire a competenței sunt de strictă interpretare, fiind

reglementate prin norme de ordine publică, în măsura în care Judecătoria

Sectorului 1 București ar încuviința executarea, aceasta s-ar face numai pe

raza Sectorului 1 București, ori creditorul a înțeles să solicite executarea la

judecătoria în circumscripția căreia se află bunul mobil, respectiv la

Judecătoria Slatina și nu pe raza sectorului 1 București.

Față de cele arătate,

se va stabili competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării

silite formulată prin executor Ț.R., de creditoarea SC I.L.R. IFN SA împotriva

debitorului Comisariatul pentru Societatea Civilă, în favoarea Judecătoriei

Slatina.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 7 octombrie 2011.