ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6964/2011

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina, executorul T.R. a solicitat pentru creditoarea SC I.L.R. IFN SA încuviințarea executării silite a contractului de leasing financiar nr. 10862 din 25 ianuarie 2008 împotriva debitorului Comisariatul pentru Societatea Civilă. Astfel învestită, Judecătoria Slatina prin Sentința nr. 6395 din 2 iunie 2011 a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat soluționarea cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut incidente dispozițiile art. 373 alin. (2) C. pr. civ. care stabilesc că instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, cu excepția cazurilor în care legea dispune altfel.

Interpretând acest text legal, Judecătoria Slatina a apreciat că debitorul are sediul în circumscripția teritorială a sectorului 1 București, astfel încât se presupune că bunurile sale susceptibile de executare se află în aceeași arie teritorială. Judecătoria sectorului 1 București, secția civilă, prin încheierea pronunțată în camera de consiliu în data de 13 iulie 2011 a admis excepția necompetenței sale teritoriale și apreciind că Judecătoria Slatina este instanța competentă în soluționarea cauzei a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți, în vederea soluționării conflictului negativ de competență astfel ivit. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că atât timp cât executarea silită poartă asupra unui bun, autoturismul care a făcut obiectul contractului de leasing, ce se află în circumscripția Judecătoriei Slatina, acesta din urmă este instanța competentă în a soluționa litigiul, neavând relevanță sediul debitorului.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 16 august 2011, stabilindu-se termen la 7 octombrie 2011. Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Cererea dedusă judecății în prezenta cauză are ca obiect încuviințarea executării silite, solicitată de reclamantul BEJ "Ț.R.", la cererea creditoarei SC I.L.R. IFN SA, în temeiul contractului de leasing financiar nr. 10862 din 25 ianuarie 2008, pentru recuperarea autoturismului marca Renault Megane Sedane Privilege, având număr de înmatriculare B-79-PVY, ce a făcut obiectul contractului de leasing cu debitorul Comisariatul pentru Societatea Civilă.

Petenta a menționat că bunul asupra căruia se cere executarea se află în localitatea Slatina, Str. L. nr. 5, jud. Olt. Art. 373 alin. (1) C. proc. civ. prevede că hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripția judecătoriei în care urmează să se efectueze executarea. Calificarea instanței de executare este făcută de legiuitor la art. 373 alin. (2) C. proc. civ., ca fiind "judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, dacă legea nu prevede altfel." În materie de încuviințare de executare silită nu există norme speciale care să deroge de la competența stabilită prin art. 373 alin. (2) teza I C. proc. civ.

Rezultă că locul executării silite este criteriul stabilit de lege în determinarea instanței de executare, ca instanță căreia îi revine competența teritorială de soluționare a cererilor de încuviințare a executării, or acest criteriu are în vedere locul unde se realizează în mod efectiv executarea, loc care nu se confundă cu acela unde își are sediul organul de executare. În speță reclamantul a menționat că bunul supus urmăririi silite se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Slatina. În ceea ce privește probarea existenței acestor bunuri ori conturi deschise la bănci instanța apreciază că nu se poate cere executorului să facă aceste dovezi la momentul la care solicită încuviințarea executării silite întrucât, în lipsa încuviințării instanței de începere a executării silite, executorul nu are temei legal pentru a întreprinde anumite demersuri de identificare a bunurilor.

Astfel, pentru analizarea cererii de încuviințare a executării silite trebuie avută în vedere opțiunea creditorului, respectiv a executorului, de a efectua executarea silită în circumscripția Judecătoriei Slatina, întrucât în faza premergătoare începerii executării executorul nu este în măsură să producă probe cu privire la existența bunurilor ori a conturilor urmăribile și nici nu este ținut de vreo reglementare legală să probeze aceste aspecte anterior începerii executării. Pe de altă parte, dat fiind că normele de stabilire a competenței sunt de strictă interpretare, fiind reglementate prin norme de ordine publică, în măsura în care Judecătoria Sectorului 1 București ar încuviința executarea, aceasta s-ar face numai pe raza Sectorului 1 București, ori creditorul a înțeles să solicite executarea la judecătoria în circumscripția căreia se află bunul mobil, respectiv la Judecătoria Slatina și nu pe raza sectorului 1 București.

Față de cele arătate, se va stabili competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite formulată prin executor Ț.R., de creditoarea SC I.L.R. IFN SA împotriva debitorului Comisariatul pentru Societatea Civilă, în favoarea Judecătoriei Slatina. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E: Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 octombrie 2011.