ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 339/2010

Asupra

recursului de față,

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 15 ianuarie

2010, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în baza art. 300

2

raportat la art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen., a menținut ca fiind

legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului V.F. (fiica lui

D. și N.).

Pentru a

pronunța această încheiere, instanța a reținut că măsura arestării preventive a

fost dispusă în condiții de legalitate și temeinicie, iar temeiurile care au

determinat luarea acestei măsuri nu s-au schimbat, ci subzistă; totodată, s-a

apreciat că, săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată

inculpatul, precum și modalitatea de comitere a acesteia denotă un pericol

social sporit.

Împotriva

acestei încheieri, inculpata a declarat, în termen legal, prezentul recurs,

solicitând, prin apărător, revocarea măsuri arestării preventive și judecarea

sa în stare de libertate.

Recursul nu

este fondat.

Potrivit art.

300

2

C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat,

instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății,

legalitatea și temeinicia arestării preventive.

Potrivit art.

160

b

alin. (3) C. proc. pen., când instanța constată că temeiurile

care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că

există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune,

prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.

Dispoziția

instanței de apel, de a menține arestarea preventivă, este legală și temeinică,

avându-se în vedere că temeiurile care au determinat arestarea inculpatului nu

s-au schimbat și justifică, în continuare, privarea sa de libertate, pentru

buna desfășurare a procesului penal.

Curtea

apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret

pentru ordinea publică și pentru buna desfășurare în continuare a procesului.

Recursul

declarat învederându-se, așadar, nefondat, urmează ca, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respins.

Conform art. 192

alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul V.F. împotriva încheierii penale din

15 ianuarie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată

în Dosarul nr. 3167/84/2009.

Obligă

recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 29 ianuarie 2010.