ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 339/2010

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 15 ianuarie 2010, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în baza art. 300 2 raportat la art. 160 b alin. (3) C. proc. pen., a menținut ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului V.F. (fiica lui D. și N.). Pentru a pronunța această încheiere, instanța a reținut că măsura arestării preventive a fost dispusă în condiții de legalitate și temeinicie, iar temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri nu s-au schimbat, ci subzistă; totodată, s-a apreciat că, săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, precum și modalitatea de comitere a acesteia denotă un pericol social sporit.

Împotriva acestei încheieri, inculpata a declarat, în termen legal, prezentul recurs, solicitând, prin apărător, revocarea măsuri arestării preventive și judecarea sa în stare de libertate. Recursul nu este fondat. Potrivit art. 300 2 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive. Potrivit art. 160 b alin. (3) C. proc. pen., când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.

Dispoziția instanței de apel, de a menține arestarea preventivă, este legală și temeinică, avându-se în vedere că temeiurile care au determinat arestarea inculpatului nu s-au schimbat și justifică, în continuare, privarea sa de libertate, pentru buna desfășurare a procesului penal. Curtea apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și pentru buna desfășurare în continuare a procesului. Recursul declarat învederându-se, așadar, nefondat, urmează ca, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respins. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.F. împotriva încheierii penale din 15 ianuarie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în Dosarul nr. 3167/84/2009. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 29 ianuarie 2010.