ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 798/2012

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: 1. Hotărârea instanței de apel Prin decizia nr. 159/ A din 24 februarie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul Statul Român prin SC C.N.A.D.N.R. SA împotriva sentinței civile nr. 951 din 12 noiembrie 2010 a Tribunalului Cluj și l-a obligat pe apelant să plătească intimatului 2.480 lei cheltuieli de judecată. Pentru a decide astfel, instanța de apel a arătat că, prin raportare la prevederile art. 129 alin. ( 4) și alin. (5) C. proc. civ., în nici un caz nu i poate imputa instanței de fond faptul că nu ar fi dat dovadă de rol activ sau că ar fi în încălcat principiul rolului activ.

Dimpotrivă, prima instanță a dat dovadă de un exagerat rol activ în instrumentarea cauzei în fond, având în vedere diligențele de care a dat dovadă în administrarea probei cu expertiză. Experții au precizat în considerentele expertizei că valoarea de 11,2 euro/ m.p. este valoarea de la data efectuării expertizei, astfel încât nu poate fi primită susținerea apelantului conform căreia expertiza ar contraveni dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994. Împrejurarea că între timp valoarea terenurilor ar fi înregistrat o creștere datorită tendinței actuale de stabilizare a pieței imobiliare constituie un argument în sensul că apare ca nefondată susținerea apelantului conform căreia valoarea terenului ar fi exagerat de mare.

Nu este de ignorat nici faptul că este de notorietate că terenurile situate pe traseul autostrăzii au înregistrat un plus de valoare datorită posibilităților de valorificare economică a acestora. 2. Recursul 2.1. Motive Statul Român prin SC C.N.A.D.N.R. SA a declarat recurs, motivat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticile vizând, în esență, următoarele aspecte: Curtea de apel a pronunțat hotărârea cu aplicarea și interpretarea greșită a art. 9 și art. 10 din Legea nr. 198/2004, art. 26 din Legea nr. 33/1994 și art. 129 C. proc. civ. În apel s-a solicitat efectuarea unei noi expertize pentru a demonstra valoarea reală a imobilului teren expropriat, prin faptul neîncuviințării acestei probe interesele companiei fiind grav prejudiciate, cu atât mai mult cu cât motivele care au stat la baza respingerii probei sunt neîntemeiate.

Conținutul raportului de expertiză contrazice concluziile instanței de apel întrucât experții judiciari au stabilit cuantumul despăgubirii exclusiv prin raportare la oferte de vânzare și nu prin raportare la tranzacții autentice așa cum prevăd dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994. A fost nesocotit și art. 129 C. proc. civ. 2.2. Analiza recursului Recursul este întemeiat și va fi admis pentru următoarele considerente: Conform art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.

Instanța de apel a invocat numai fragmentat acest text, pentru a susține motivele pentru care a considerat că a fost respectat art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, respectiv faptul că a fost avută în vedere valoarea de la data efectuării expertizei. Pentru aplicarea corectă a art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 se impunea, însă, să se solicite să se depună contracte de vânzare - cumpărare care să îndeplinească cerința textului și nu să se valideze opinia experților care au arătat că au stabilit cuantumul despăgubirilor pornind de la oferte de vânzare din ziarul „Piața” (fila 153 primă instanță) a unor terenuri similare. Nu pot fi avute în vedere ofertele de vânzare față de inevitabila negociere a prețului, știut fiind că, de regulă, prețul solicitat este mai mare decât cel tranzacționat.

Pe cale de consecință, stabilind cuantumul despăgubirii cuvenite reclamantului prin raportare la alte criterii decât cele prevăzute de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, respectiv prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobile de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, instanța de apel a pronunțat o soluție nelegală decurgând din interpretarea greșită a acestui temei de drept. Ca atare, critica recurentului întrunește cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În raport de dispozițiile art. 312 alin. (3) C. proc. civ. recursul va fi admis și hotărârea din apel va fi casată cu trimitere spre rejudecarea apelului, fiind necesară efectuarea unei noi expertize pentru a se determina cuantumul despăgubirilor în raport de prețurile cu care se vând, în mod obișnuit, terenuri de aceeași natură, în zona în care se află terenul expropriat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul Statul Român prin SC C.N.A.D.N.R. SA împotriva deciziei nr. 159/ A din 24 februarie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie. Casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecarea apelului aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 09 februarie 2012.