ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2752/2011

Asupra recursului penal de față; Prin încheierea din 1 iulie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. 6097/2/2011, în baza art. 139 alin. (1) cu ref. art. 145/1 C. proc. pen. s-a înlocuit măsura arestării preventive a apelantului inculpat R.E. cu măsura obligării de a nu părăsi România fără încuviințarea instanței, începând cu data punerii în libertate și până la soluționarea definitivă a cauzei. S-a dispus punerea în libertate a inculpatului, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză, lucru care s-a și întâmplat la data de 2 iulie 2011. Curtea reține că pentru declararea ca admisibilă a unei căi de atac, nu este suficient ca aceasta să fie în mod obiectiv recunoscută de lege, prin raportare la hotărârea care se atacă și la persoana care o exercită, ci este necesar ca aceasta din urmă să aibă și un interes în promovarea ei.

Aceasta înseamnă că, prin formularea respectivei căi de atac se tinde la modificarea soluției pronunțate în cauză, într-un sens favorabil persoanei care a atacat-o. În ipoteza în care soluția instanței, cuprinsă în hotărârea atacată, corespunde celor solicitate de către parte, fiind de pildă admisă o cerere a acesteia, în termenii în care a fost formulată, exercitarea unei căi de atac împotriva acestei hotărâri, chiar de către persoana în favoarea căreia hotărârea a fost pronunțată, este inadmisibilă, căci nu există un interes propriu în exercitarea acesteia. Or, în speță, prin încheierea recurată, ce a avut ca obiect verificarea temeiurilor care au stat la baza arestării preventive a inculpatului, s-a dispus o soluție favorabilă acestuia, respectiv punerea sa în libertate, astfel încât nu există un interes al inculpatului în sensul promovării unei căi de atac.

În aceste condiții, cum inculpatul a înțeles să recureze totuși încheierea respectivă, calea sa de atac este inadmisibilă și va fi respinsă conform art. 385/15 pct. 1 lit. a), cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul inculpat R.E. împotriva încheierii din 1 iulie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. 6097/2/2011. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 22 iulie 2011.