ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 846/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 846/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele :

A. Prin

sentința penală nr. 392 din 12 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Arad în

Dosar nr. 4224/108/2011, în baza  alin. (2) din Legea nr. 143/2000 modificată și

republicată, cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat

inculpatul B.L.G., cetățean român, studii medii, student, necăsătorit, domiciliat

în Arad, str. C. jud. Arad, fără forme legale în Arad, str. H., jud. Arad, cu antecedente

penale, arestat în Penitenciarul Arad, la 7(șapte) ani închisoare pentru infracțiunea

de trafic de droguri de mare risc.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

unor drepturi respectiv cele prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția

dreptului de a alege, pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată

și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la 2(doi) ani închisoare

pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, în formă continuată

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

unor drepturi respectiv cele prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția

dreptului de a alege, pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și  art. 35 C.

pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 7

ani închisoare, pe care urmează să o execute în regim de detenție și 4 ani pedeapsa

complementară a interzicerii unor drepturi respectiv cele prevăzute de art. 64

lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen., s-a

interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și

b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. , s-a menținut starea

de arest a inculpatului și s-a scăzut din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii

și arestării preventive începând din 1 iulie 2011 până la zi.

În baza art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată

și republicată, s-a confiscat în vederea distrugerii cantitățile de 2,19 grame cannabis,

0,73 grame cannabis și 53,6 grame cannabis, sigilate cu sigiliul tip M.l. cu

nr. 26684 și predate la I.G.P.R.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 modificată

și republicată, s-a confiscat în favoarea statului de la inculpatul B.L.G. suma

de 300 RON.

A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 400

RON cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut

următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate

Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Arad nr. 21 D/P/2011 au fost trimiși

în judecată inculpații G.F.N. și M.D.O., pentru comiterea infracțiunii prevăzută

de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată și republicată și inculpatul

A.A.M. pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată și republicată și inculpatul

B.L.G. pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea

nr. 143/2000, modificată și republicată și art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000,

modificată și republicată.

S-a reținut în sarcina acestora prin rechizitoriu că, în seara

de 30 iunie 2011, inculpatul G.F.N. împreună cu inculpatul B.L.G., au intermediat

vânzarea fără drept, de droguri de risc (154,34 grame substanță stupefiantă, ce

a reacționat pozitiv la testerul de tip MMC pentru cannabis), de către inculpatul

M.D.O., colaboratorului sub acoperire N.L. cu suma de 4.000 RON, fiind surprins

în flagrant de către organele de urmărire penală.

În ziua și seara de 30 iunie 2011, inculpatul A.A.M. i-a ajutat

și sprijinit pe inculpații G.F.N. și B.L.G. să intermedieze vânzarea fără drept,

de droguri de risc (154,34 grame substanță stupefiantă, ce a reacționat pozitiv

la testerul de tip MMC pentru cannabis), de către inculpatul M.D.O., colaboratorului

sub acoperire N.L. cu suma de 4.000 RON, fiind surprins în flagrant de către organele

de urmărire penală. Ajutorul și sprijinul s-a realizat prin prezentarea părților

implicate (inculpatul B. și colaboratorul sub acoperire N.L., pe de o parte, respectiv

inculpatul G. și inculpatul M., pe de altă parte), asigurarea contactului permanent

dintre acestea (convorbiri telefonice cu inculpatul B. și inculpatul G.) și punerea

la dispoziția colaboratorului sub altă identitate N.L. a unui cântar electronic

cu care acesta a cântărit în autoturismul său V.G. de culoare albă, cantitățile

de droguri procurate prin intermediari de la inculpatul M.

Prin sentința penală nr. 372 din 23 august 2011 pronunțată

de Tribunalul Arad s-a soluționat acțiunea penală față de inculpații G.F.N., M.D.O.

și A.A.M. și s-a disjuns acțiunea penală față de inculpatul B.L.G.

În faza de urmărire penală, inculpatul B.L.G. a refuzat să

dea declarații referitoare la acuzațiile aduse și să semneze actele procedurale.

Cu ocazia ascultării în fața instanței, inculpatul B.L.G. a

declarat în temeiul dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen. că recunoaște

comiterea faptelor reținute în actul de sesizare și a solicitat ca judecarea cauzei

să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le

cunoaște și le însușește.

Din ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză

și anume - procese-verbale de sesizare din oficiu, acte de învinuire/inculpare,

ordonanță de autorizare a investigatorului sub acoperire, a colaboratorului acestuia

și de autorizare a procurării de droguri, raport investigator sub acoperire A.P.,

procese-verbale de audiere a colaboratorului sub acoperire N.L.,

procese-verbale de procurare droguri, procese-verbale de cântărire substanțe stupefiante,

rapoarte de constatare tehnico-științifice asupra drogurilor întocmite de către

L.A.P.D. Timișoara și adresa din 05 iulie 2011, a L.A.P.D. Timișoara, încheierea

și autorizația emisă de Tribunalul Arad, de interceptare a convorbirilor telefonice,

imaginilor și discuțiilor din mediul ambiental ale inculpatului B., proces - verbal

de redare a interceptărilor și înregistrărilor convorbirilor telefonice, proces

- verbal de înseriere a banilor, procese - verbale de constatare a infracțiunilor

flagrante și planșe fotografice, proces - verbal de supraveghere operativă, procese

- verbale de aducere la cunoștință a învinuirilor/inculpărilor și declarații învinuiți/inculpați

- B.L.G., G.F.N., M.D.O., A.A.M., adresa din 12 iulie 2011, a I.J.P. ARAD, privind

pe inculpatul B., înscrisuri din Dosarele nr. 103 D/P/2009, 238/111/2/2011, ale

D.I.I.C.O.T. - B.T. Arad și din Dosarul penal nr. 645/108/2011, al Tribunalului

Arad, proces - verbal al S.C.C.O. Arad din 05 iulie 2011, declarația numitului S.M.P.,

încheierea și autorizația de percheziție domiciliară la imobilul numitului B.C.V.,

proces - verbal de efectuare a percheziției domiciliară, procese - verbale de prezentare

a materialului de urmărire penală, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

În datele de 30 martie 2011, 27 iunie 2011 și 30 iunie 2011,

S.C.C.O. Arad respectiv D.I.I.C.O.T. - B.T. ARAD, s-au sesizat din oficiu că inculpații

B.L.G., G.F.N., M.D.O., A.A.M., numiții B.A., B.C.V. și S.M.P. sunt implicați în

operațiuni cu droguri de risc/mare risc, pe care le comercializează la mai multe

persoane pe raza municipiului Arad.

Astfel, în baza ordonanței nr. 5/A din 07 mai 2011 a D.I.I.C.O.T.

- B.T. Arad s-a infiltrat în cauză un investigator sub acoperire și un colaborator

al acestuia (cu nume de cod A.P. respectiv N.L.) și s-a autorizat procurarea de

substanțe stupefiante, de către persoanele sus arătate, pentru descoperirea activității

infracționale a inculpatului B.L.G. și identificarea tuturor persoanelor participante

la săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc/mare risc.

Prin autorizația din 28 iunie 2011 a Tribunalului Arad, s-a

dispus interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, discuțiilor și imaginilor

din mediul ambiental purtate de către inculpatul B.L.G. cu alte persoane.

În data de 7 mai 2011, în municipiul Arad, inculpatul B. L.

a vândut colaboratorului sub acoperire N.L. cantitatea de 0,98 grame cannabis cu

suma de 50 RON, care a fost predată organelor de poliție și verificată cu testerul

M.M.C. pentru cannabis, a reacționat pozitiv.

Din raportul de constatare tehnico - științifică din 13 mai

2011 al Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor rezultă că proba

în litigiu este constituită din 0,56 grame fragmente vegetale, în care s-a pus în

evidență JWH -0,73 [Naftalen -1 -il-(1 -butilindol-3-il)metanonă)] și JWH-018

[(1-pentilindol-3-il)metanonă], substanță care face parte din tabelul anexă nr.

1 din Legea nr. 143/2000 modificată și republicată. Această probă a fost consumată

în procesul analizelor de laborator.

Din adresa din 05 iulie 2011 a Laboratorului Central de Analiză

și Profil al Drogurilor Timișoara rezultă că substanța ce a făcut obiectul raportului

de constatare tehnico - științifică nu conține și nu a conținut cannabis, nu s-a

pus în evidență T.H.C., substanță psihotropă, biosintetizată de planta cannabis.

În ziua de 1 iunie 2011, pe raza municipiului Arad, inculpatul

B.L.G. s-a întâlnit cu colaboratorul sub acoperire N.L. căruia i-a vândut cantitatea

de 2,54 grame substanță stupefiantă cu suma de 150 RON. Această substanță a fost

predată organelor de poliție și verificată cu testerul de tip M.M.C. pentru cannabis

a reacționat pozitiv.

Din raportul de constatare tehnico- științifică din 14 iunie

2011 al Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor Timișoara rezultă

că proba în litigiu este constituită din 2,47 grame fragmente vegetale, în care

s-a pus în evidență tetrahidrocannabinol(THC), substanță psihotropă biosintetizată

de planta cannabis, care face parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000

modificată și republicată.

În data de 8 iunie 2011, pe raza municipiului Arad, inculpatul

B.L.G. a vândut colaboratorului sub acoperire N.L., cu suma de 100 RON, cantitatea

de 2,29 grame substanță stupefiantă, care a fost predată organelor de poliție și

a fost verificată cu testerul de tip M.M.C. pentru cannabis, reacționând pozitiv.

Din raportul de constatare tehnico- științifică din 04

iulie 2011 al Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor Timișoara

rezultă că proba în litigiu este constituită din 1,13 grame fragmente vegetale,

în care s-a pus în evidență tetrahidrocannabinol(THC), substanță care face parte

din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000.

În data de 16 iunie 2011, în municipiul Arad, inculpatul i-a

oferit colaboratorului sub acoperire N.L., cu titlu gratuit, cantitatea de 0,97

grame substanță stupefiantă, care a fost predată organelor de poliție și verificată

cu testerul M.M.C. pentru cannabis, a reacționat pozitiv.

Din raportul de constatare tehnico-științifică din 28

iunie 2011 al Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor Timișoara

rezultă că proba în litigiu este constituită din 0,19 grame fragmente vegetale,

în care s-a pus în evidență tetrahidrocannabinol (THC), substanță psihotropă biosintetizată

de planta cannabis, iar cannabisul face parte din tabelul anexă nr. III din

Legea nr. 143/2000.

În seara de 30 iunie 2011, inculpatul B.L.G., împreună cu inculpatul

G.F.N., au intermediat vânzarea fără drept, de droguri de risc (154,34 grame substanță

stupefiantă, ce a reacționat pozitiv la testerul de tip M.M.C. pentru cannabis),

de către inculpatul M.D.O., colaboratorului sub acoperire „ N.L.", cu suma

de 4.000 RON, fiind surprins în flagrant de către organele de urmărire penală.

În realizarea acestei tranzacții, inculpații G. și M. au fost

ajutați și sprijiniți de către inculpatul A.A.M. Ajutorul și sprijinul s-a realizat

prin prezentarea părților implicate, asigurarea contactului permanent dintre acestea

și punerea la dispoziția colaboratorului sub altă identitate N.L. a unui cântar

electronic cu care acesta a cântărit în autoturismul său V. G. de culoare albă,

cantitățile de droguri procurate prin intermediari de la inculpatul M.D.O.

Din raportul de constatare tehnico-științifică din 05

iulie 2011 al L.A.P.D. Timișoara, rezultă că probele în litigiu sunt constituite

din 57,5 grame fragmente vegetale, în care s-au pus în evidență tetrahidrocannabinol

(THC), substanța psihotropă biosintetizată de planta cannabis, iar cannabisul face

parte din Tabelul Anexă nr. III din Legea nr. 143/2000, modificată și republicată.

Faptele inculpatului B.L.G. astfel cum au fost descrise mai

sus constituie infracțiunile de trafic de droguri de mare risc prevăzută de

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată și republicată și trafic de

droguri de risc în formă continuată prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr.

143/2000, modificată și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Instanța a apreciat că cererea formulată de apărătorul inculpatului

privind schimbarea încadrării juridice este neîntemeiată și urmează a fi respinsă

din următoarele considerente. Drogurile, potrivit art. 1 lit. b) din Legea nr. 143/2000

modificată și republicată, sunt plantele și substanțele stupefiante sau amestecurile

care conțin asemenea plante sau substanțe, înscrise în tabelele anexă

I

- III. Drogurile de mare risc sunt înscrise în tabelele

I

și

II

iar drogurile de risc sunt înscrise

în tabelul III. Raportul de constatare tehnico - științifică este un mijloc de probă

iar acesta conține probele, anume concluziile specialistului, astfel încât concluziile

exprimate de acesta au valoare probantă, spre deosebire de testarea M.M.C., care

oferă doar un indiciu asupra componenței substanțelor. în consecință, s-a constatat

că încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpat este corectă.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului,

instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor

prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social concret al faptelor

comise, precum și persoana inculpatului.

În privința gradului de pericol social al faptelor comise,

prima instanță a constatat că planta cannabis sativa conține canabinoide printre

care și tetrahidrocannabinol (THC), care sunt substanțe psihoactive ale acestor

produse vegetale și produc un efect euforic. Cannabisul are un efect sedativ ușor

dar luat în doze mari poate duce la comă. Unii specialiști sunt de părere că acest

drog este primul pas către droguri mai grele. De remarcat este amploarea deosebită

pe care a luat-o acest fenomen, în special în rândul tinerilor, cauzând prejudicii

considerabile nu numai intereselor societății, ale persoanelor, atentează la viața

și sănătatea cetățenilor, influențează în mod demoralizator asupra conștiinței și

comportamentului oamenilor.

În limitele legale ale pedepselor, prima instanță în baza

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată și republicată, cu aplicarea

art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul B.L.G. la

7 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară

a interzicerii unor drepturi respectiv cele prevăzute de art. 64 Iit. a) și b)

C. pen., cu excepția dreptului de a alege, pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată

și republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și (320

1

) alin. (7) C.

proc. pen. a condamnat pe inculpat la 2 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic

de droguri de risc, în formă continuată.

Văzând că faptele au fost comise înainte de a fi fost condamnat

definitiv pentru vreuna din ele, aflându-se în situația concursului real de infracțiuni

prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen., instanța în baza art. 34 lit. b), art. 35

C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 7

ani închisoare, pe care urmează să o execute fără aplicarea vreunui spor și 4 ani

pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi respectiv cele prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În privința inculpatului B.L.G., prima instanță a avut în vedere

faptul că este trimis în judecată, într-o altă cauză, pentru comiterea infracțiunilor

de trafic de persoane și trafic de minori, este student, a avut o atitudine oscilantă

în fața organelor judiciare, este tânăr.

Pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare

aplicat inculpatului, în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni. Aprecierea

instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea ei trebuie să se

fundamenteze pe un complex de elemente obiective și subiective care să ducă la concluzia

că dublul scop al pedepsei, sancționator și educativ, poate fi realizat și în lipsa

executării ei efective.

Modalitatea în care inculpatul a săvârșit faptele concretizează

atât pericolul social al infracțiunilor cât și profilul moral al acestuia, în raport

de care s-a apreciat că se impune executarea în regim de detenție a pedepsei aplicate.

Ca o consecință a condamnării, pe durata și în condițiile prevăzute

de art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege.

Prima instanță, în temeiul art. 3 din Protocolul nr. 1 - „Dreptul

de a vota" - Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența în materie

- Hotărârea din 30 martie 2004 - Hirst c/a Marea Britanie -, nu a interzis inculpatului

dreptul a alege, reținând că față de natura infracțiunii care a atras pedeapsa accesorie

nu se impune interzicerea acestui drept, inculpatului fiindu-i interzis doar dreptul

de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice.

Instanța fondului a apreciat că, în raport de modul de concepere

a activității infracționale, cu împrejurările comiterii faptelor și cu importanța

relațiilor sociale încălcate de inculpat, lăsarea acestuia în libertate prezintă

pericol concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de insecuritate

și neîncredere în buna desfășurare a actului de justiție. Pe de altă parte, asemenea

fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional

și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.

În baza art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, modificată

și republicată, a confiscat în vederea distrugerii cantitățile de 2,19 grame cannabis,

0,73 grame cannabis și 53,6 grame cannabis, sigilate cu sigiliul tip M.l. cu

nr. 26684 și predate la I.G.P.R.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată

și republicată, a confiscat în favoarea statului de la inculpatul B.L.G. suma de

300 RON.

B. Împotriva sentinței penale nr. 392 din 12 septembrie 2011

a Tribunalului Arad a declarat apel inculpatul - apelant B.L.G. Printr-un memoriu

depus la dosar la termenul din 31 octombrie 2011, inculpatul a arătat că investigatorul

sub acoperire a făcut presiuni asupra lui și l-a amenințat, iar substanțele pe care

Ie-a consumat se găsesc în magazine de tip S. și nu conțin substanță psihotropă.

Prin decizia penală nr. 170/A din 31 octombrie 2011 a Curții

de Apel Timișoara, secția penală, s-a respins apelul declarat ca nefondat apelul

declarat de inculpatul B.L.G., menținându-se starea de arest a acestuia, apreciindu-se

criticile ca nefondate.

C. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs

inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu motivarea că nu

a solicitat judecata în procedura simplificată prevăzută de dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen. , astfel că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța

de fond pentru a se proceda la judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.

Examinând decizia recurată prin prisma cazului de casare invocat,

ce se circumscrie dispozițiilor art. 385 pct. 17/2 C. proc. pen. , ÎNALTA CURTE

constată următoarele:

Potrivit art. 320

1

C. pen. "Până la începerea

cercetării judecătorești, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic

că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită

ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate

în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaște în

totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea

de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le poate administra

la acest termen de judecată.

La termenul de judecată, instanța întreabă pe inculpat dacă

solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, pe care le cunoaște și le însușește, procedează la audierea acestuia și

apoi acordă cuvântul procurorului și celorlalte părți.

Instanța de judecată soluționează latura penală atunci când,

din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite și sunt

suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.

Dacă pentru soluționarea acțiunii civile se impune administrarea

de probe în fața instanței, se va dispune disjungerea acesteia.

În caz de soluționare a cauzei prin aplicarea alin. (1), dispozițiile

art. 334 și 340 - 344 se aplică în mod corespunzător.

Instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază

de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei

închisorii, și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege,

în cazul pedepsei amenzii. Dispozițiile alin. (1) – (6) nu se aplică în cazul în

care acțiunea penală vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață.

Instanța respinge cererea atunci când constată că probele administrate

în cursul urmăririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili că fapta există,

constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. în acest caz instanța continuă

judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun".

În speță, inculpatul a declarat fără echivoc în fața instanței

de fond, la data de 12 septembrie 2011, în prezența apărătorului ales, după ce i

s-au făcut cunoscute dispozițiile art. 320

1

C. proc. pen., că recunoaște

în totalitate săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare a instanței, cunoaște

probele administrate în faza de urmărire penală pe care și le însușește și nu solicită

administrarea de probe, fapt reluat și în încheierea de ședință din aceeași dată

în care se consemnează că inculpatul a fost ascultat și că și-a exprimat opțiunea

de a uza de procedura simplificată.

În raport de această stare de fapt, având în vedere și împrejurarea

că din interpretarea literală a dispoziției legale susmenționate nu reiese posibilitatea

ca inculpatul să revină asupra recunoșterii săvârșirii faptei și să renunțe la judecată

în procedura simplificată, așa cum corect a apreciat și instanța de apel în fața

căreia inculpatul a adoptat această poziție procesuală, ÎNALTA CURTE constată ca

inadmisibilă solicitarea inculpatului din recurs, de a se casa ambele hotărâri și

de a se trimite cauza spre rejudecare, pentru reluarea judecății potrivit procedurii

de drept comun.

Examinând decizia recurată prin prisma cazului de casare prev.

de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., ce se ia în considerare întotdeauna

din oficiu, ÎNALTA CURTE constată că instanța de fond a făcut o justă individualizare

a pedepsei, având în vedere caracterul grav al faptelor săvârșite dar și aspectele

favorabile inculpatului, precum lipsa antecedentelor penale, astfel încât nu se

impune reducerea pedepsei, aceasta fiind orientată spre minimul special al pedepsei,

calculat ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 320

7

C. proc. pen.

, în acord și cu dispozițiile art. 72 și 52 C. pen.

Ca atare, Înalta Curte apreciază că nu se justifică reducerea

pedepsei aplicată inculpatului, ce este aptă să asigure reeducarea acestuia, prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni dar și o constrângere corespunzătoare încălcării legii,

astfel că va respinge recursul și sub acest aspect.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere și faptul

că nu există alte motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu,

conform dispozițiilor art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., Înalta

Curte, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul

formulat de inculpat, ca nefondat.

Conform dispozițiilor art. 385

16

alin. (2) C.

proc. pen., va computa durata arestării preventive la zi, iar potrivit dispozițiilor

art. 192 alin. (2) din același cod, va obliga recurentul la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.L.G.

împotriva deciziei penale nr. 170/A din 31 octombrie 2011 a Curții de Apel Timișoara,

secția penală.

Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului B.L.G.,

durata reținerii și arestării preventive de la 01 iulie 2011 la 21 martie 2012.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu

de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150 RON, reprezentând onorariul

parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului

ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21 martie 2012.