ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.06.2007

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5043/2007

HOTĂRÂRE
20.06.2007
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5043/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului

de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin decizia nr. 1033 din 13 iunie 2006

Tribunalul București, secția a V-a civilă, soluționând cauza în fond, după

casarea deciziei nr. 1782/A din 18 septembrie 2003 a Tribunalului București și

anularea sentinței nr. 581 din 29 ianuarie 2003 a Judecătoriei sectorului 1

București, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul C.E. și a obligat

pe pârâții R.A. și R.C. să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie

imobilul situat în București. A fost respinsă, ca nefondată, cererea privind

constatarea

nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare

nr.

445/112 din 16 decembrie 1996.

Împotriva acestei decizii au declarat

recurs pârâții R.A. și R.C.

La data de 15

ianuarie 2007 recurenții-pârâți R.A. și

R.C. au invocat

excepția de neconstituționalitate a

prevederilor

art. 44 din Legea nr. 219/2005 deoarece contravin

dispozițiilor art. 21

și art. 53 din Constituția României.

Prin

încheierea din 15 ianuarie 2007 Curtea de Apel București, se

cția a III-a civilă și pentru cauze cu

minori și de familie, a găsit

inadmisibilă

excepția invocată de pârâți și a respins cererea de

sesizare a Curții Constituționale, cu motivarea că

excepția de

neconstituționalitate

nu are legătură cu soluționarea cauzei.

Împotriva

acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs

pârâții

R.A. și R.C., care au susținut că prevederile art. 44 din Legea nr. 219/2005

intră în coliziune cu

dispozițiile art. 21

din Constituția României care garantează liberul

acces la justiție și,

totodată, aceleași prevederi contravin

jurisprudenței

Curții Europene a Drepturilor Omului potrivit cu care

legea trebuie să fie, în același timp, accesibilă

și previzibilă.

Recursul nu

este fondat.

Potrivit art. 44 din Legea nr. 219/2005

„La art. I, punctul

104, alin. (1) al art.

297 va avea următorul cuprins: în cazul

în care se constată că, în mod

greșit, prima instanță a rezolvat

procesul

fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în

lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța

de apel va desființa

hotărârea atacată și va trimite cauza spre

rejudecare primei instanțe".

În

conformitate cu art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea

Constituțională decide asupra excepțiilor

ridicate în fața instanțelor

judecătorești

sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea

unei

decizii sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță

în vigoare, care are legătură cu soluționarea

cauzei

în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia, iar potrivit

alin. (6), partea l-a a aceluiași articol, dacă excepția este

inadmisibilă,

fiind contrară prevederilor alin. (1),(2) sau (3), instanța

respinge printr-o încheiere motivată cererea de

sesizare a Curții

Constituționale.

Textul de

lege atacat cu excepția de neconstituționalitate

reglementează soluția pe care trebuie să o adopte

instanța de apel

atunci când prima instanță a rezolvat

procesul fără a intra în

cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în

lipsa părții care nu a fost

legal

citată. De altfel, soluția legislativă vizează reintroducerea reglementării

existente anterior modificării operată prin O.U.G.

nr.

59/2001.

Întrucât

pricina se află în recurs, iar textul de lege criticat ca

neconstituțional

privește o problemă de procedură referitoare la

două situații în care prima instanță poate soluționa pricina, este

evident

că excepția invocată de pârâți nu are legătură cu

soluționarea cauzei, după cum modificării ce a fost adoptată prin

art.

44 din Legea nr. 219/2005 nu i se poate reproșa că ar fi făcut

legea inaccesibilă sau imprevizibilă, situație în

care corect a fost

respinsă cererea

de sesizare a jurisdicției constituționale.

Față de cele ce preced, recursul pârâților

se privește ca nefondat și va fi respins ca atare.

LEGII

Respinge ca nefondat recursul declarat de

pârâții R.A. și R.C. împotriva încheierii din 15 ianuarie

2007 a Curții de Apel București,

secția a III-a civilă și pentru cauze

cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 iunie

2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-05-20
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5774/2009
al contestației, referitoare la investirea cu formulă executorie a sentinței nr. 50/2001, motivată în drept pe dispozițiile art. 269 C. proc. civ. raportat la art. 63 din Legea nr. 304/2004, instanța a avut în vedere considerentele deciziei
ÎCCJ 2013-11-07
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5073/2013
analiza celorlalte argumente ale recurentului Statul Român prin M.F.P. privind neîncălcarea dreptului de acces la o instanță în urma admiterii excepției inadmisibiliiății cererii de chemare în judecată din perspectiva art. 21 din Constituți
ÎCCJ 2007-04-26
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3375/2007
se reclamantei în deplină proprietate și posesie imobilul situat în București, reținând că preluarea imobilului de către stat a fost nelegală, pentru că autorii reclamantei „se înscriau în excepțiile prevăzute de art. II din Decretul nr. 92
ÎCCJ 2007-01-11
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 99/2007
litigiu a constituit proprietatea E.G. și a copiilor săi minori (reclamanții din prezenta cauză) și a fost preluat de stat în temeiul Decretului nr. 111/1951 ca bun fără moștenitori sau fără stăpân; - preluarea de către stat s-a făcut cu în
ÎCCJ 2010-03-12
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1695/2010
Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 București la data de 22 august 2006, reclamanta G.M.A.R. s-a adresat instanței, formulân
Sursă