Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.03.2006
respins

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 768/2006

HOTĂRÂRE
08.03.2006
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 768/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiune în contencios administrativ, reclamanta SC E. SRL Strehaia a solicitat anularea deciziei nr. 346 din 29 octombrie 2004, emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală și a procesului-verbal nr. 496 din 29 martie 2003, întocmit de Garda Financiară Mehedinți. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în mod eronat s-a reținut în sarcina sa, obligația de a achita suma de 6.550.644.425 lei, reprezentând impozit pe profit, T.V.A., majorări de întârziere și penalități de întârziere. Prin sentința nr. 102 din 14 martie 2005, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta SC E. SRL Strehaia.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că hotărârea penală nu are autoritate de lucru judecat pentru instanța învestită cu verificarea legalității procesului-verbal și deciziei contestate, în cadrul căruia sunt analizate faptele persoanei juridice, și nu ale unei persoane fizice (chiar dacă aceasta este administratorul persoanei juridice), fapte ce nu au făcut obiectul dosarului penal. Împotriva sentinței sus menționate a declarat recurs, SC E. SRL Slatina, care a motivat, în esență, că instanța de fond avea obligativitatea, în baza rolului activ și pentru stabilirea adevărului, să pună în discuția părților, eventuale noi probatorii, care să conducă la stabilirea cuantumului exact al prejudiciului.

Recursul este nefondat. Hotărârea penală invocat de recurentă, prin care s-a reținut săvârșirea anumitor infracțiuni de către administratorul societății și a fost obligat la despăgubiri civile, are autoritate de lucru judecat cu privire la existența infracțiunilor reținute în sarcina acestuia și a vinovăției lui cu privire la faptă și prejudiciu, în condițiile în care instanța civilă ar fi învestită cu o nouă acțiune pe latura civilă împotriva aceleiași persoane - administratorul societății reclamante. Această hotărâre nu are autoritate de lucru judecat pentru instanța învestită cu verificarea legalității procesului-verbal și deciziei contestate, în cadrul căruia sunt analizate faptele persoanei juridice, și nu ale unei persoane fizice (chiar dacă acesta este administratorul persoanei juridice), fapte ce nu au făcut obiectul dosarului penal.

Răspunderea penală și civilă a administratorului trebuie analizată distinct de răspunderea fiscală a societății pe care o administrează, fără a fi exclusă, însă, și posibilitatea ca răspunderea acestuia să înlăture răspunderea fiscală a societății. Așadar, numai în situația în care s-ar fi reținut răspunderea administratorului pentru întreg prejudiciul produs bugetului de stat, urmare a infracțiunilor reținute în sarcina sa și pentru care a fost condamnat, această răspundere ar fi fost în măsură să înlăture răspunderea fiscală a societății, ceea ce nu s-a constatat în cadrul dosarului penal la care face referire recurenta. Autoritatea de lucru judecat care rezultă din hotărârea penală, cu privire la existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia, nu conduce la nelegalitatea actelor contestate.

În consecință, sentința instanței de fond fiind legală și temeinică, urmează ca recursul declarat în cauză să fie respins ca nefondat.

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC E. SRL Strehaia împotriva sentinței civile nr. 102 din 14 martie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 martie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-09-11
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6106/2013
decembrie 2006 întocmit de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Mehedinți pentru obligații fiscale suplimentare în sumă de 612.121 RON, reprezentând impozit pe profit, TVA și majorări de întârziere. Prin hotărârea judecătoreas
ÎCCJ 2005-11-22
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5564/2005
de profit ale societăților similare selectate de organele de control”. Astfel că actele administrative contestate sunt nelegale în ceea ce privește obligarea acestei societăți comerciale la plata către bugetul de stat a sumei de 6.171.100.9
ÎCCJ 2010-07-12
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3538/2010
dată în faza administrativă, să retrimită acest punct al contestației către A.N.A.F., pentru ca aceasta să se pronunțe pe fond; - în mod greșit instanța de fond a făcut aplicarea art. 9 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 345/2002 privind taxa
ÎCCJ 2005-11-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3713/2007
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 5 aprilie 2005, reclamanta M.G. a solicitat anularea Deciziei de imputare nr. 54 din 10 noiembrie 2004 emisă de Comandantu
ÎCCJ 2006-06-29
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2522/2006
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, judecând cauza în fond după casare, prin sentința civilă nr. 2013 din 3
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă