ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3893/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3893/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 53/FC
din 5 mai 2006, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios
administrativ, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul I.I., a
obligat pârâta Casa Județeană de Pensii Vâlcea, să plătească reclamantului,
suma de 1.818.000 lei și dobânda legală aferentă, reprezentând drepturi bănești
ce derivă din calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, pentru perioada 1
septembrie 2002 - 1 ianuarie 2003. A respins excepția de tardivitate formulată
de pârâtă.
Pentru a hotărî astfel, a
reținut că, prin decizia nr. 2051 din 12 mai 2003, emisă de Casa Județeană de
Pensii Vâlcea, a fost admisă cererea reclamantului și i-au fost acordate
drepturile conferite prin Legea nr. 309/2002, pentru perioada 1 mai 1954 - 10
noiembrie 1956, începând cu data de 1 septembrie 2002.
Prin decizia nr. 7769 din 20
iunie 2003, plata indemnizației stabilită în sumă de 454.500 lei/lunar, s-a
stabilit să fie făcută, începând cu data de 1 ianuarie 2003.
La data de 30 iunie 2005, pârâta
a emis decizia nr. 77669 din 30 iunie 2005, privind recalcularea pensiei pentru
reclamant, fiind incluse și drepturile admise în baza Legii nr. 309/2002.
A mai reținut că
nemulțumirea reclamantului se referă la faptul că, deși prin hotărârea nr. 2051
din 12 mai 2003, drepturile bănești recunoscute în baza Legii nr. 309/2002,
i-au fost acordate începând cu data de 1 septembrie 2002, prin decizia nr. 77669
din 20 iunie 2003, plata sumelor s-a stabilit de la data de 1 ianuarie 2003,
acordându-se efectiv de la această dată, pârâtul fiind lipsit de indemnizațiile
lunare, cuprinse în intervalul 1 septembrie 2002 - 1 ianuarie 2003 (454.500
lei/lunar, conform deciziei nr. 77669 din 20 iunie 2003 x 4 luni).
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Vâlcea, criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.
Recursul este fondat și va
fi admis, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 312 și ale art. 304 pct. 3 C. proc. civ., hotărârea atacată s-a dat cu încălcarea competenței altei instanțe.
Astfel, obiectul prezentei
cauze îl constituie anularea deciziei nr. 77669/2005, emisă de Casa Județeană
de Pensii Vâlcea, privind recalcularea pensiei din sistemul public, tipul
pensiei fiind limită de vârstă.
În cauză sunt incidente
dispozițiile art. 155 lit. f) din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora tribunalele
soluționează în primă instanță litigiile privind modul de stabilire și de plată
a pensiilor, a indemnizațiilor și a altor drepturi de asigurări sociale, iar
potrivit art. 155 lit. d) din același act normativ, pe cele privind deciziile
de pensie.
Pentru aceste considerente,
Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursul, va casa sentința
atacată și va trimite cauza, spre competentă soluționare, Tribunalului Vâlcea,
ca instanță de conflicte de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Casa Județeană de Pensii Vâlcea împotriva sentinței nr. 53/FC din 15 mai 2006 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și trimite
cauza, spre competentă soluționare, Tribunalului Vâlcea, secția conflicte de
muncă și asigurări sociale.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 9 noiembrie 2006.