ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9562/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 145/C din 23 februarie 2005, Tribunalul Bihor a admis în parte cererea formulată de reclamantele S.E., I.E. și S.E.E. în contradictoriu cu pârâtele Primarul comunei Săcuieni, Primăria comunei Săcuieni și Comisia locală Săcuieni pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, a obligat Primarul comunei Săcuieni să le facă reclamantelor ofertă de restituire prin echivalent bănesc corespunzător valorii imobilelor înscrise în C.F. cu nr. top 565/2, 564/2, 563/2, 566/2 Săcuieni; C.F. cu nr. top 2758. A obligat pârâții să comunice reclamantelor cuantumul sumei pe care urmează să o restituie și care le-a fost plătită cu titlu de despăgubiri pentru imobilul înscris în C.F.

cu nr. top 566/2 Săcuieni. De asemenea, a fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata de daune cominatorii în sumă de 3.000.000 lei pe zi de întârziere. Pentru a da această hotărâre, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 24 din Legea nr. 10/2001, dacă restituirea în natură nu este aprobată sau nu este posibilă, deținătorul imobilului este obligat ca, prin decizie sau dispoziție motivată, în termenul prevăzut de art. 23 alin. (1), să facă persoanei îndreptățite o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzător valorii imobilului. Instanța de fond, reținând că pârâții au încălcat aceste dispoziții legale, nefăcând petentelor ofertă de restituire prin echivalent, corespunzător valorii imobilelor ce au fost preluate abuziv și că nu le-au comunicat acestora cuantumul sumei pe care urmează să o restituie pentru imobilul ce le-a fost restituit în natură, a admis în parte acțiunea.

În ceea ce privește cererea privind obligarea pârâților la plata de daune cominatorii pe zi de întârziere, a fost respinsă în raport cu dispozițiile art. 580 C. proc. civ., din care reiese că debitorul poate fi obligat la plata unei amenzi civile pe zi de întârziere, în cazul în care acesta nu execută obligația de a face. Deci, acestea vor putea fi cerute numai în baza executării silite, dacă pârâții nu vor pune de bună voie în executare această hotărâre. Reclamantele au declarat apel împotriva acestei hotărâri, solicitând schimbarea în parte a sentinței, obligarea pârâților la plata unei amenzi civile de 500.000 lei pe zi întârziere până la executarea sentinței și compensarea acestora cu ofertele de plată.

Curtea de Apel Oradea, prin decizia civilă nr. 67 din 25 aprilie 2006, a respins apelul ca nefondat, păstrând astfel, soluția primei instanțe. Reclamantele au formulat recurs împotriva acestei decizii, criticând-o, în esență, pentru că nu le-a fost admisă cererea de obligare a pârâților la plata unei amenzi civile de 500.000 lei/zi întârziere până la executarea sentinței, formulată prin cererea de apel și compensarea acestora cu ofertele de plată. Recursul este nefondat. Criticile exprimate cu privire la neobligarea pârâților la plata unei amenzi civile de 500.000 lei pentru fiecare zi de întârziere până la executarea sentinței și compensarea lor cu ofertele de plată reprezintă chestiuni de executare silită, ulterioare judecății.

Aceste critici nu vizează probleme de judecată. Instanța, pe de altă parte, nu era obligată să dispună în sensul cerut de reclamante. Așa cum corect a reținut prima instanță (soluția fiind menținută în apel), având în vedere dispozițiile art. 580 3 C. proc. civ., debitorul poate fi obligat la plata unei amenzi civile pe zi de întârziere în cazul în care nu execută obligația de a face. De unde rezultă că aceste amenzi vor putea fi cerute numai în baza executării silite, dacă pârâții nu vor pune de bună voie în executare această hotărâre. Față de cele exprimate, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de I.E., S.E.E. și S.E. împotriva deciziei nr. 67/A din 25 aprilie 2006 a Curții de Apel Oradea, secția civilă mixtă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 noiembrie 2006.