ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5560/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 966/C din 2 decembrie 2004, pronunțată în dosarul nr. 6893/C/2003, Tribunalul Bihor a admis cererea formulată de reclamanta L.S. în contradictoriu cu pârâții Primarul municipiului Oradea și Primăria Oradea, Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 și, în consecință, a dispus anularea parțială a dispoziției nr. 1171/2003 emisă de Primarul municipiului Oradea și restituirea în natură a apartamentului nr. 5 din imobilul situat în Oradea, înscris în C.F. Oradea, cu nr. top 93/3. Sentința a rămas definitivă prin respingerea ca nefondat a apelului declarat de Primarul municipiului Oradea potrivit deciziei civile nr. 284/A din 11 aprilie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția civilă, în dosarul nr. 1922/2005.

Pentru a adopta această soluție, instanțele au reținut următoarele: Soluționând notificarea nr. 477/2001 depusă de petentă, apelantul-pârât a emis dispoziția nr. 1171/2003, prin care a dispus restituirea în natură a apartamentelor 2, 3 și 4 din imobilul preluat din patrimoniul autoarei M.S. în baza Decretului nr.92/1950 și acordarea de măsuri reparatorii pentru apartamentele 1 și 5, cu motivarea că apartamentul 5 (în litigiu) reprezintă așezământ socio-cultural (destinație de bibliotecă). Apartamentul 5 nu mai poate fi considerat în prezent ca având o afectațiune specială, aceea de bibliotecă, întrucât spațiul nu mai este folosit în acest scop de către Secția L 4 CFR de multă vreme, aceasta nemaiavând un contract de închiriere valabil și nedând întregul fond de carte pe care îl deținea către Biblioteca județeană „Gheorghe Șincai” din Oradea.

Faptul că apelantul-pârât a trecut imobilul pe o listă a imobilelor exceptate de la restituirea în natură nu are relevanță juridică, câtă vreme această listă nu a fost aprobată printr-o hotărâre de guvern. Irelevant este și protocolul intervenit între Secția L4 CFR și Biblioteca județeană Bihor, prin care fondul de carte a fost transferat celei din urmă, câtă vreme nu s-a făcut dovada unui contract valabil încheiat pentru spațiul în litigiu și a faptului că în respectivul spațiu se desfășoară activități social-culturale. Împotriva deciziei a declarat recurs apelantul-pârât, criticând-o ca fiind nelegală.

În motivarea cererii de recurs sunt reiterate cu fidelitate motivele de apel, în sensul că după predarea spațiului de către Secția L4 CFR Administrației Patrimoniului Imobiliar, la data de 28 octombrie 2004, fondul de carte a rămas în continuare în spațiul respectiv, care își menține destinația avută, că Biblioteca județeană „Gheorghe Șincai” care a preluat fondul de carte a făcut demersuri în vederea încheierii unui contract pentru imobilul în litigiu și că acest spațiu a fost inclus pe lista imobilelor exceptate de la restituirea în natură, listă trimisă Ministerului Administrației și Internelor în vederea înaintării spre aprobare Guvernului României în acord cu prevederile alin. (2) art. 16 din Legea nr. 10/2001.

Până în acest moment nu a fost emisă nici o Hotărâre de Guvern în acord cu prevederile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001. Recursul nu este fondat. Potrivit dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 10/2001, anterior completării și modificării prin Legea nr. 247/2005, erau exceptate de la restituirea în natură imobilele necesare desfășurării unor activități de interes public, social-cultural sau obștesc, însă numai în măsura în care afectațiunea de interes public era stabilită prin hotărâre de guvern, hotărâre care nu a fost adoptată pentru imobilul în litigiu, după cum precizează și recurentul. Pe lângă faptul că, atât la data emiterii dispoziției contestate cât și la data soluționării cauzei în primă instanță și în apel, o asemenea hotărâre guvernamentală nu era adoptată, prin pct. 16 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, aprobată prin H.G.

nr. 498/2003 erau stabilite în mod limitativ trei criterii de natură să fundamenteze propunerea de menținere a afectațiunii speciale prevăzută la art. 16 („imposibilitatea mutării activităților respective în alte imobile deținute legal de respectiva entitate; situarea imobilului este esențială pentru buna desfășurare a activităților de utilitate publică sau socială; prin restituirea în natură s-ar impune disponibilizări semnificative de salariați care ar afecta buna desfășurare a activității”), criterii care în mod evident nu erau îndeplinite în privința imobilului în litigiu. În acest imobil (apartamentul nr. 5) a funcționat o bibliotecă aparținând Secției L4 CFR, apartamentul fiind deținut în baza unui contract de închiriere încheiat cu primăria.

Contractul de închiriere a expirat, Secția L4 CFR a predat apartamentul Administrației Patrimoniului Imobiliar din cadrul Consiliului Local al municipiului Oradea, conform procesului-verbal de predare-preluare încheiat la 28 octombrie 2003, iar fondul de carte depozitat în imobil face obiectul protocolului de predare-primire către Biblioteca județeană „Gheorghe Șincai” Oradea care nu are nici un titlu de deținere a imobilului.

Această situație de fapt reținută de instanțele anterioare este atestată de înscrisurile depuse la doar, precum și de răspunsurile pârâtului la interogatoriul administrat în primă instanță, acesta precizând (răspunsul la întrebarea nr. 3, fila 53 dosar tribunal) că fondul de carte urmează să fie mutat după data de 10 aprilie 2004. Chiar dacă imobilul ar fi continuat să aibă o afectațiune specială (ipoteză neincidentă în speță), este de remarcat că, în actuala reglementare a art. 16 din legea specială de reparație, imobilele afectate activităților de interes public, prevăzute în anexa 2, parte integrantă din lege, sunt supuse restituirii în natură, cu obligația proprietarilor (persoanele îndreptățite) de a le menține afectațiunea pe perioade determinate.

Pentru considerentele prezentate, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Primarul municipiului Oradea împotriva deciziei nr. 284-A din 11 aprilie 2005 a Curții de Apel Oradea, secția civilă mixtă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 iunie 2006.