ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7070/2006

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7070/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr.

4101/2002 la Tribunalul Gorj, petentul N.A.V., prin procurator N.V., a chemat

în judecată pe intimații Primăria Municipiului Târgu Jiu, Ministerul Finanțelor

Publice, B.G., B.I., V.I., C.C., C.C.T., Z.I. și  C.A.R.P. solicitând să fie

obligați în baza Legii nr. 10/2001, să-i retrocedeze suprafața de cca. 1000 mp,

disponibilă și să-i achite despăgubiri pentru restul terenului de aproximativ

2000 mp, de către deținătorii sus indicați.

În motivarea cererii, s-a susținut

că Decretul nr. 92/1950, la poziția 42 din anexă, casa și un teren intravilan

în suprafață de 5000 mp, situate în Târgu Jiu, are trecut în proprietatea

statului fără nici o despăgubire, bunuri ce au aparținut bunicilor petentei I.

și F.N.

Potrivit Legii nr. 10/2001, în

calitate de unic moștenitor este îndreptățit să i se restituie în natură partea

de teren neocupată și să i se plătească despăgubiri pentru restul de teren

ocupat de cele 6 vile, proprietate personală și de  C.A.R.P.

Prin sentința civilă nr. 351 din 26

noiembrie 2003, pronunțată în dosarul nr.4101/2002 de Tribunalul Gorj, s-a

admis în parte acțiunea formulată de petentul N.A.V., cetățean român cu

domiciliul în Franța prin procurator N.V., împotriva intimaților  C.A.R.P.

Târgu Jiu și Primăria Târgu Jiu.

A fost obligată intimata  C.A.R.P.

Târgu Jiu să restituie în natură petentului suprafața de 139 mp, învecinată la

N restul de teren al Consiliului Local Târgu Jiu aflată în folosirea  C.A.R.P.,

la N o linie ce merge paralel cu gardul din Sud 12,30 m și apoi în diagonală

10,80 m spre poarta de la intrare la  C.A.R.P. Târgu Jiu, E strada Th., pe o

lățime de 10,50 m, S Z.I. pe o lungime de 22,50 m, V V.C. pe o lățime de 5 m,

conform schiței la suplimentul expertizei tehnice depusă în data de 19

noiembrie 2003, la dosar.

S-a respins acțiunea față de

intimații V.E., B.G., B.I., C.C., C.C.T. și Z.I., ca inadmisibilă.

S-a respins excepția lipsei

calității procesuale pasive invocată de intimata Primăria Municipiului Târgu

Jiu; s-a admis excepția calității procesuale pasive invocată de Ministerul

Finanțelor Publice; s-a constatat că petentul este îndreptățit la măsuri

reparatorii în echivalent pentru diferența de teren nerestituită în natură în

suprafață de 2451 mp, cu o valoare de 3.078.019.000 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

constatat că petentul este cetățean român cu domiciliul în Franța și a formulat

cerere de retrocedare a imobilului ce a fost naționalizat de la bunicul său

matern, acesta din urmă figurând în evidențe cu suprafața de 50 ari teren și

casă.

Suprafața de 2409 mp, și casă au

făcut obiectul dosarului nr. 83 din 2003 aflat pe rolul Tribunalului Gorj, iar

petentul este persoană îndreptățită pentru măsuri reparatorii privind diferența

de 2590 mp teren.

Din raportul de expertiză tehnică

efectuat în cauză, s-a constatat că suprafața de 2451 mp, este ocupată de

construcții proprietatea a 6 persoane fizice pârâții în cauză, trotuar, alee de

acces, sediu și alte construcții ale  C.A.R.P. Târgu Jiu fiind posibilă restituirea

în natură pentru suprafața de 139 mp teren.

Împotriva acestei sentințe civile au

declarat apel  C.A.R.P. Târgu Jiu și Primăria Târgu Jiu.

În motivarea apelului declarat de

reclamant și precizat ulterior, s-a criticat soluția de respingere a acțiunii

față de persoanele fizice, arătându-se că Legea nr. 10/2001 nu limitează

categoria deținătoare la persoanele juridice, iar pârâții au primit terenul în

mod gratuit.

De asemenea, s-au adus critici

modului de evaluare a terenului, arătându-se că acesta este sub valoarea de

piață imobiliară.

C.A.R.P. Târgu Jiu a arătat că nu

este proprietara terenului și deci, nu poate fi obligată la restituire, iar pe

suprafața de 139 mp, este depozitată cherestea, necesară procesului de

producție desfășurat de aceasta.

Primăria Târgu jiu a invocat, prin

motivele de apel, lipsa calității sale procesuale pasive, arătând că Primarul

localității este cel care emite decizia sau dispoziția în condițiile Legii nr.

10/2001, și nu are calitate de deținător al terenului.

Terenul se află în administrarea

Consiliului Local, care a atribuit  C.A.R.P. Târgu Jiu suprafața de teren în

litigiu, în folosință pe o perioadă de 50 de ani.

S-a invocat și faptul că nu s-a emis

o dispoziție față de notificarea înaintată de reclamant, aceasta nedepunând

actele doveditoare ale pretențiilor sale.

Prin decizia civilă nr. 2830 din 10

septembrie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr.

755/Civ/2004, s-au admis apelurile declarate de reclamantul N.V.A., prin

procurator și pârâta  C.A.R.P. Târgu Jiu; s-a respins apelul declarat de

Primăria Târgu Jiu; s-a schimbat în parte sentința civilă în sensul că a

obligat atât  C.A.R.P. Târgu Jiu cât și Primăria Târgu Jiu la restituirea

suprafeței de teren; au fost înlăturate dispozițiile sentinței civile

referitoare la valoarea în lei a măsurilor reparatorii și s-au menținut restul

dispozițiilor sentinței civile.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

apel a constatat următoarele:

Potrivit Legii nr. 215/2001,

primăria este o unitate funcțională, care nu are personalitate juridică, în

proces putând fi citați Consiliul Local, dacă se atacă acte ale acestuia, sau

primarul localității ca reprezentant al unității administrativ teritoriale.

Deși în primă instanță a fost citată

numai Primăria Târgu Jiu, aceasta a fost reprezentată de consilier juridic,

căruia i-a dat mandat primarul, așa încât reprezentarea a fost legal făcută,

iar în proces a stat persoana căreia legea îi conferă personalitate juridică.

Apărarea Primăriei Târgu Jiu în

sensul că nu s-a emis dispoziția de către primar nu poate fi primită, deoarece

părțile au recunoscut că s-a finalizat prin hotărâre judecătorească definitivă

litigiu privind obligarea primarului la emiterea dispoziției, așa încât

respingerea cererii ca prematur introdusă nu își are rostul, neavând alt efect

decât tergiversarea soluționării litigiului și încălcarea dreptului

reclamantului la soluționarea cauzei sale, într-un termen rezonabil.

S-a apreciat că, adresa nr.

25680/2002 înaintată petentului sub antetul Primăriei Târgu Jiu ține loc de

dispoziție, prin aceasta soluționându-se practic notificarea adresată pentru

restituirea terenului în litigiu.

Critica reclamantului privind

respingerea acțiunii față de persoanele fizice a fost constată neîntemeiată,

față de dispozițiile Legii nr. 10/2001, potrivit cărora întreaga procedură de

restituire sau de acordare a măsurilor reparatorii se desfășoară între persoana

îndreptățită și o altă persoană juridică.

În ce privește apărarea făcută de

C.A.R.P. Târgu Jiu a fost apreciată ca fiind fondată, întrucât obligația de

restituire revine unității care are un titlu de proprietate asupra imobilului,

titlu ce se contestă prin notificare, iar nu celui care posedă în baza unei

convenții, încheiată cu proprietarul.

Terenul în litigiu, s-a constatat că

aparține domeniului public al Municipiului Târgu Jiu, aceasta fiind administrat

de Consiliul Local, astfel că potrivit art. 20 și urm. din Legea nr. 10/2001,

delegația de restituire revine acestuia, alături de proprietar, este

obligatorie restituirea în natură a terenurilor libere aflate în administrarea

statului sau unităților administrative teritoriale sau de proprietatea

acestora, iar din raportul de expertiză rezultă că suprafața de 139 mp, poate

fi restituită în natură.

În ceea ce privește valoarea măsurilor

reparatorii, s-a constatat că este nelegală menționarea acesteia în cuprinsul

hotărârii judecătorești, deoarece art. 24 și urm. din Legea nr. 10/2001,

cuprinde o procedură specifică de stabilire a măsurilor reparatorii,

ajungându-se la concluzia că procedura de aplicare a legii se desfășoară în

două etape, mai întâi părțile stabilesc dacă se impune restituirea în natură,

urmând eventual și calea litigiului la instanța competentă, iar apoi persoana

îndreptățită alege măsurile reparatorii ce urmează a-i fi acordate, specifică

fiecărui caz în parte art. 9 din lege.

Ulterior stabilirii categoriei

măsurilor reparatorii, cuantumul acestora și modalitatea efectivă de plată se

stabilesc prin negocieri sau pe cale judecătorească, însă cu respectarea regulilor

de evaluare prevăzute în normele metodologice de aplicare a legii.

Împotriva acestei decizii civile au

declarat recurs reclamantul N.V.A. și pârâta Primăria Municipiului Târgu Jiu,

criticând-o pentru nelegalitate pentru următoarele motive:

Astfel, recurentul reclamant, prin

recursul său arată că nelegal instanța de apel a anulat dispozițiile

referitoare la valoarea în lei a măsurilor reparatorii, critică ce se poate

încadra în drept în condițiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ., în

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Prin recursul său, pârâta Municipiul

Târgu Jiu prin Primar, critică decizia civilă recurată ca fiind nelegală,

indicând ca temei legal a motivelor de recurs dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ.

Deși s-a încadrat ca temei legal al

motivelor de recurs și dispozițiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., din

criticile formulate nu rezultă care este acea probă hotărâtoare, administrată

în cauză, de care instanța de apel nu a ținut seama la pronunțarea deciziei

civile recurate.

În consecință, instanța de recurs nu

se poate socoti investită și cu acest motiv de recurs, deoarece pentru primirea

și analizarea acestuia nu este suficient numai indicarea termenului de drept ci

și dezvoltarea sa.

În dezvoltarea motivului de recurs

întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., privind modalitatea

deciziei civile, pârâta Primăria Municipiului Târgu Jiu prin primar arată

următoarele:

În speță, pârâta Primăria

Municipiului Târgu Jiu nu are calitate procesuală pasivă, întrucât în conformitate

cu prevederile art. 91 din Legea nr. 215/2001, „Primăria este o structură

funcțională cu activitate permanentă, care aduce la îndeplinire hotărârea

Consiliului Local și dispozițiile Primarului, soluționând problemele curente

ale colectivității locale”.

În conformitate cu dispozițiile art.

71 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 și cu dispozițiile art. 20 alin. (3) din

Legea nr. 10/2001 „în executarea atribuțiilor sale primarul emite dispoziții cu

caracter normativ sau individual” și respectiv, în cazul primăriilor

restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită se face

prin dispoziția motivată a primarilor, respectiv a primarului general al

municipiului București.

Potrivit art. 23 alin. (1) din Legea

nr. 10/2001, după ce unitatea deținătoare s-a pronunțat prin dispoziție

motivată, solicitantul se poate adresa instanței în cazul în care nu este

mulțumit de soluția adoptată.

Față de aceste considerente, s-a

arătat că, instanțele și-au depășit atribuțiile puterii judecătorești emiterea

dispoziției fiind atributul exclusiv al Primarului, singurul îndreptățit să se

pronunțe cu privire la notificarea intimaților, când au apreciat că

reprezentarea primarului a fost legal făcută, și că adresa nr. 25680/2002

înaintată petentului sub antetul primăriei, ține loc de dispoziție, „prin

aceasta soluționându-se practic notificarea adresată pentru restituirea

terenului în litigiu”.

În continuare se face vorbire de

faptul că acțiunea promovată de reclamant este tardivă, fără însă a se indica

temeiul de fapt și de drept pe care o asemenea susținere este întemeiată.

De asemenea, s-a susținut că dată

fiind natura juridică a terenului, ce face parte din domeniul public al

Municipiului Târgu Jiu, fiind administrat de Consiliul Local, potrivit art. 20

și urm. din Legea nr. 10/2001 obligația de restituire revine acestuia, alături

de primar.

Examinând decizia civilă recurată în

raport de motivele de recurs, formulate de recurenți, privind nelegalitatea

deciziei civile recurate, întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., instanța constată recursurile nefondate pentru următoarele considerente:

Astfel, motivul de recurs formulat

de recurentul reclamant este nefondat, deoarece, deși la momentul pronunțării

deciziei civile recurate, potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea

nr. 10/2001, în vigoare la acel moment, „dacă restituirea în natură nu este

fondată, deținătorul imobilului este obligat ca, prin decizie sau, după caz,

prin dispoziție motivată, în termenul prevăzut de art. 23 alin. (1) să facă persoanei

îndreptățite o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii

imobilului”, în prezent, prin modificările aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea

nr. 247/2005, conform art. 31 alin. (1), persoanele arătate la art. 3 alin. (1)

lit. h), categorie căreia se circumscrie și recurentul reclamant, au dreptul la

despăgubiri în condițiile Legii speciale privind regimul de stabilire și plată

a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, titlul VII din

Legea nr. 247/2005, art. 16 și urm.

Față de aceste considerente,

dispoziția instanței de apel de a înlătura dispozițiile sentinței civile

referitoare la valoarea în lei a măsurilor reparatorii este legală, în raport

de dispozițiile Legii nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/2005, urmând a

se dispune respingerea recursului declarat de recurentul reclamant, ca

nefondat.

În ce privește recursul declarat de

recurentul pârât este nefondat, urmând a se dispune respingerea acestuia pentru

următoarele considerente:

Decizia civilă ce face obiectul

prezentului recurs a fost dată cu aplicarea corectă a legii, Primăria

Municipiului Târgu Jiu având calitate procesuală pasivă în raportul juridic

dedus judecății contrar art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 10/2001,

deoarece atât primăria cât și primarul sunt titulari legali ai obligațiilor de

a li se adresa notificarea și respectiv, de a emite decizie sau dispoziție

persoanelor ale căror bunuri au fost preluate abuziv în perioada 6 martie 1945

– 22decembrie 1989.

Primăria Municipiului Târgu jiu are

calitate procesuală pasivă, privind acordarea măsurilor reparatorii, deoarece

aceasta are dreptul de dispoziție asupra terenului în litigiu în sensul art. 23

din Legea nr. 10/2001.

În ce privește critica privind

depășirea atribuțiilor puterii judecătorești de către instanțele de fond și

apel, în sensul că emiterea deciziei sau dispoziției motivate la notificarea

persoanei îndreptățite este atributul exclusiv al primarului, este nefondată.

Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea

nr. 10/2001, în cazul primăriilor, restituirea în natură sau prin echivalent

către persoana îndreptățită se face prin dispoziția motivată a primarului,

respectiv a primarului general al Municipiului București însă, procedura

soluționării notificării este subsumată exercitării unui drept civil, are

caracter necontencios, și obligatoriu, potrivit art. 109 alin. (4) C. proc.

civ., dar în cazul în care este temporizată, așa cum este situația în speță,

deschide celui vătămat accesul la jurisdicția civilă, pentru a fi finalizată.

Critica privind tardivitatea cererii

reclamantului este nefondată în raport cu dispozițiile art. 24 alin. (7) din

Legea 10/2001, deoarece Primăria Municipiului Târgu Jiu nu a emis nici până în

prezent dispoziția de acordare a măsurilor reparatorii către reclamant, pentru

termenul ce nu poate fi restituit în natură.

În ce privește critica potrivit

căreia obligația de restituire a terenului, dată fiind natura juridică a

acestuia, revine Consiliului Local al Primăriei Târgu jiu, de asemenea,

nefondată.

Astfel, în aplicarea art. 20 și urm.

din Legea nr. 10/2001, se constată că terenul nu este în posesia Primăriei

Târgu Jiu ci în posesia  C.A.R.P. Târgu Jiu, soluționarea notificării pentru

restituirea în natură a terenului formulată de persoana îndreptățită se face de

către deținătorul terenului, deoarece numai acesta este competent să se

pronunțe, prin decizie sau dispoziție, după caz, asupra cererii de restituire

în natură.

Pentru aceste considerente, instanța

în baza dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., va dispune respingerea

recursurilor declarate de reclamantul N.V.A. și pârâta primăria Municipiului

Târgu Jiu, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat

recursurile declarate de reclamantul N.V.A. și pârâta

Primăria municipiului Târgu Jiu prin primar împotriva deciziei nr. 2830 din 10

septembrie 2004

a

Curții de Apel Craiova.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 septembrie 2006.