ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5058/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 103 din 7

iunie 2006, pronunțată de Curtea de Apel București s-a trimis cauza, având ca

obiect plângerea formulată de petiționarul

L.A.

sub aspectul săvârșirii infracțiunii de insultă prevăzută de art. 205 C. pen., împotriva intimatei S.B. judecător la Tribunalul București, secția a VIII-a, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Pentru a pronunța soluția de mai

sus, instanța a reținut următoarele:

La 3 aprilie 2006 a fost înregistrat pe rolul acestei instanțe plângerea formulată de petiționarul L.A. împotriva

intimatei S.B., judecător la Tribunalul București sub aspectul săvârșirii infracțiunii de insultă, prevăzută de art. 205 C. pen.

În motivarea plângerii s-a susținut

că la termenul de judecată din 21 februarie 2006, în dosarul civil nr. 9100/2005

intimata l-ar fi insultat, în ședință publică, spunându-i să iasă afară și ordonându-i

jandarmului care se afla în sala de ședință să-l scoată afară.

În considerentele hotărârii atacate,

s-a reținut că, în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că punerea în

mișcare a acțiunii penale se face numai la plângerea prealabilă a persoanei

vătămate, aceasta se adresează organului competent să efectueze urmărire penală

când plângerea este îndreptată contra unui judecător, situație în care în cauză

sunt incidente dispozițiile art. 287 C. pen.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs petentul care prin motivele scrise a susținut că hotărârea este

nelegală prin aceea că, instanța a ales această soluție pentru a evita

condamnarea unei judecătoare.

Critica se va verifica în raport de

dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 17

1

C. proc. pen., constatându-se că instanța de fond a făcut o corectă aplicate a legii.

Prin soluția atacată instanța a

făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 285 C. proc. pen., incidente atunci când plângerea prealabilă a persoanei vătămată a fost greșit

adresată.

Așa cum corect a reținut instanța,

în raport de calitatea persoanei reclamate organul competent să efectueze

urmărirea penală, în speță, era Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Prin urmare, în aceste condiții

instanța nu putea soluționa acțiunea penală pusă în mișcare prin plângerea

prealabilă a persoanei vătămate pentru că încălca dispozițiile imperative

cuprinse în art. 279 C. proc. pen.

Chiar dacă, ulterior prin Legea nr. 278/2006

de modificare a Codului penal, art. 205 C. pen., a fost abrogat, soluționarea cauzei nu se poate face decât de organul competent, care potrivit art. 279 C. proc. pen., este Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Pentru aceste considerente critica

este nefondată și în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

recursul declarat se va respinge ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționarul L.A. împotriva sentinței penale nr. 103 din 7 iunie 2006 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurentul petiționar la

plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 120 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 6

septembrie 2006.