ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6436/2006

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 63 pronunțată în ședința publică de la 6 aprilie 2006, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins plângerea formulată de petenta N.M. împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, în dosar nr. 820/P/2001. Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele considerente: La data de 12 februarie 2006, petenta N.M. a formulat, în conformitate cu art. 278 1 C. proc. pen., plângere împotriva rezoluțiilor nr. 820/P/2001, 3133/P/2001 și 1805/VIII/2002 emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București. Plângerea a fost înregistrată la Curtea de Apel București.

Instanța de fond constatând nerespectarea dispozițiilor art. 278 1 C. proc. pen., referitoare la competență, a respins plângerea. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și petiționara N.M., criticând-o pentru nelegalitate. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București critică hotărârea pentru nelegalitate, întrucât nu au fost respectate dispozițiile privind competența după materie, caz de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 1 C. proc. pen. Recursurile sunt fondate. Petenta N.M. a formulat plângere împotriva rezoluțiilor nr. 820/P/2001, 3133/P/2001 și 1805/VII/2002 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București.

La data sesizării instanței de judecată competența materială de soluționare a infracțiunilor pentru care au fost efectuate acte premergătoare (infracțiunile prevăzute de art. 215, art. 289, art. 290, art. 291, art. 292 și art. 293 C. pen.) aparține judecătoriei, în conformitate cu prevederile art. 25 C. proc. pen., coroborat cu art. 27 pct. 1 lit. g) din același cod (când o lege specială prevede vreo infracțiune, fără să indice competența de a judeca, acea infracțiune, va fi de competența instanței care, în principal, are competența generală, adică judecătoria). Instanța competentă să se pronunțe asupra plângerii, împotriva actelor procurorului este instanța căreia îi revine competența să judece cauza în primă instanță.

În consecință, competența soluționării acestei plângeri ca instanță de fond îi revine Judecătoriei Sectorului 6 București, iar Curtea de Apel București în mod greșit a soluționat plângerea, încălcând normele de competență. În temeiul art. 42 C. proc. pen., soluția corectă era cea de declinare a competenței în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București. Soluționând cauza pe fond, instanța a nerespectat dispozițiile relative la competența după materie, pronunțând o hotărâre lovită de nulitate absolută, conform art. 197 alin. (2) C. proc. pen. Potrivit art. 385 9 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., hotărârea este supusă casării în cazul în care nu au fost respectate dispozițiile privind competența după materie.

În temeiul art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., va fi admis recursul, casată hotărârea atacată și trimisă cauza instanței competente pentru rejudecare. Conform art. 192 alin. (3) cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și petiționara N.M. împotriva sentinței penale nr. 63 din 6 aprilie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală. Casează sentința penală atacată și trimite cauza spre competentă soluționare la Judecătoria Sectorului 6 București. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 3 noiembrie 2006.