ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1712/2007

Asupra recursurilor de

față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința

penală nr. 89 din 17 martie 2006, Tribunalul Vrancea a condamnat pe

inculpații:

- C.M., la trei pedepse de

câte 3 ani închisoare, pentru infracțiunile prevăzute de art. 257 C.

pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 9 alin. (1) lit. b) din

Legea nr. 241/2005, pentru ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, dispunându-se ca

executarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare să fie suspendată,

în condițiile art. 86

1

C. pen., pe durata unui termen de încercare

de 5 ani.

Totodată, s-a dispus

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C.

pen., pe o durată de 2 ani.

De asemenea, instanța a

dispus ca inculpatul să respecte obligațiile prevăzute de art. 86

3

alin. (1) lit. a), b), c) și d) C. pen.

- M.V., la două pedepse

de câte 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 257

C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., și prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003,

raportat la art. 323 C. pen., iar, în urma contopirii acestora, s-a dispus ca

executarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare să fie suspendată

în condițiile art. 86

1

C. pen., pe durata unui termen de

încercare de 5 ani.

Totodată, s-a dispus ca

inculpatul să respecte obligațiile prevăzute de art. 86

3

alin. (1) lit. a), b), c) și d) C. pen.

- C.A., la două pedepse

de câte 3 ani, pentru infracțiunea prevăzută de art. 257 C. pen.,

raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. și prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art.

323 C. pen., dispunându-se ca executarea pedepsei rezultante de 3 ani

închisoare să fie suspendată sub supraveghere, pe durata unui termen

de încercare de 5 ani, în condițiile art. 86

1

C. pen. și

cu respectarea dispozițiilor art. 86

3

alin. (1) lit. a), b), c)

și d) C. pen.

-

M.M.,

la 3 ani închisoare, pentru infracțiunea

prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 323 C.

pen., cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui

termen de încercare de 5 ani, conform art. 86

1

C. pen. și cu

respectarea obligațiilor prevăzute de art. 86

3

alin. (1) lit.

a), b), c) și d) C. pen.

S-au reținut, în

esență, următoarele:

La începutul anului 2002,

din inițiativa inculpatului C.M., s-a constituit un grup format din

inculpații C.A., M.V. și M.M., care, în perioada anilor 2002 – iulie

2004, de conivență au efectuat curse de transport internațional

de persoane, cu autovehicule aparținând inculpatului C.M., pe ruta

Focșani – Roma, fără a fi înscris în Registrul operatorilor de

transport rutier ca operator de transport rutier autorizat și cu

licență de transport, eliberată în condițiile legii. Pentru

efectuarea transporturilor internaționale, inculpații C.M., C.A.

și M.V. au solicitat persoanelor care nu îndeplineau condițiile de

intrare în spațiul Schengen, pe lângă prețul reprezentând costul

călătoriei și diferite sume cuprinse între 50 – 200 Euro,

lăsând să se înțeleagă că au influență

asupra funcționarilor vamali și le vor facilita trecerea prin punctele

de frontieră.

Curtea de Apel Galați, secția

penală, prin decizia nr. 250/ A din 10 octombrie 2006, admițând

recursul parchetului, a desființat, în parte, sentința și a

aplicat, la pedepsele rezultante, un spor de 10 luni închisoare inculpatului C.M.

și câte un spor de 6 luni închisoare pentru inculpații M.V. și C.A.

Apelurile inculpaților

au fost respinse.

Recursul scris declarat de parchet,

a fost restrâns de reprezentantul Ministerului Public numai privitor la

omisiunea aplicării dispozițiilor art. 13 C. pen., pentru inculpatul C.M.,

cu motivarea că pentru faptele săvârșite de acesta trebuia

să se rețină aplicarea Legii nr. 241/2005, în temeiul art. 13 C.

pen., întrucât aceasta îi era mai favorabilă.

Recurenții

inculpați au invocat, prin recursurile susținute de

apărătorii lor, următoarele:

- actul de sesizare al

instanței este lovit de nulitate absolută, întrucât, în raport de

obiectul material al infracțiunii prevăzută de art. 257 C. pen.,

sub valoarea de 3000 Euro, competența materială nu revenea D.N.A.;

- judecarea cauzei la

instanța de fond a avut loc la termenele din perioada septembrie 2004 – 23

septembrie 2005, într-o compunere nelegală, de doi judecători, în loc

de 1 judecător, ceea ce atrage, de asemenea, sancțiunea nulității

absolute.

Suplimentar acestor motive

de recurs, inculpații au invocat că la termenele de judecată din

25 mai 2005, 17 iulie 2005, 18 noiembrie 2005 și 16 decembrie 2005,

instanța a audiat 12 martori, în lipsa apărătorului ales al

inculpaților.

Recursurile parchetului

și inculpaților sunt fondate, prioritar, pentru motivul ce se va

arăta în continuare:

La termenul de judecată

din 17 iunie 2005, deși instanța de fond a constatat lipsa

inculpaților M.V., M.M. și C.A., precum și a

apărătorului ales al acestora, avocat Constantinescu D., a procedat

la ascultarea martorilor B.G., I.I. și B.D.I.

Or, în raport de

infracțiunile prevăzute de art. 257 C. pen., raportat la art. 6 din

Legea nr. 78/2000 și 323 C. pen., pentru care legea prevede pedeapsa

închisorii mai mare de 5 ani, asistența juridică a inculpaților

recurenți M.V., C.A. și M.M. este obligatorie, potrivit art. 171 alin.

(3) C. proc. pen.

Așa fiind, în

cauză au fost încălcate dispozițiile legale mai

sus-menționate, relative la asistența juridică obligatorie, ceea

ce atrage nulitatea absolută, în condițiile prevăzute de art. 197

alin. (2) C. proc. pen.

Pentru aceste considerente,

urmează a fi admise recursurile parchetului și ale inculpaților,

a fi casate hotărârile atacate și a fi trimisă cauza spre

rejudecare, la instanța de fond, Tribunalul Vrancea.

Cu prilejul

rejudecării, evident că urmează a fi avute în vedere și

examinate temeinicia și legalitatea celorlalte critici formulate de

inculpat și parchet.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –

D.N.A. Galați și de recurenții inculpați C.M., M.V., C.A.

și M.M. împotriva deciziei penale nr. 250/A din 10 octombrie 2006 a

Curții de Apel Galați, secția penală.

Casează decizia atacată

și sentința penală nr. 89 din 17 martie 2006 a Tribunalului

Vrancea și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond,

Tribunalul Vrancea.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 28 martie 2007.