ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 493/2010

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 99 din 29 iunie 2009 Tribunalul Brăila l-a condamnat pe inculpatul T.G., fiul lui M. și al L.: - în baza art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., la 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.; - în baza art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., la 6 luni închisoare. Conform art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 C. pen.

și art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. A menținut starea de arest a inculpatului și a dedus prevenția de la 26 decembrie 2008 la zi. A admis acțiunile civile și l-a obligat pe inculpat la plata sumelor de 100.000 lei cu titlu de daune morale și 6.000 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă M.M.G., la 100 lei lunar prestație periodică până la împlinirea vârstei de 18 ani și 100.000 lei daune morale către minorul M.A.I., la 100.000 lei daune morale și 3.000 lei daune materiale către partea civilă M.V., la 100.000 lei daune morale și 3.000 lei daune materiale către partea civilă M.A. și la 827 lei cheltuieli servicii medicale către Spitalul Județean de Urgență Brăila. A confiscat de la inculpat un cuțit tip baionetă.

Inculpatul a mai fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. Instanța a reținut, în fapt, că inculpatul T.G. și victima M.I. au locuit în comuna Vădeni, județul Brăila. În seara de 25 decembrie 2008 inculpatul T.G., fără să posede permis de conducere, s-a deplasat cu autoturismul proprietatea numitului T.T.F. din comuna Vădeni în satul Boldovinești, de unde a luat-o pe prietena sa U.D. și în jurul orelor 21,30 toți trei au mers la discoteca din comuna Vădeni. Aici inculpatul a avut o altercație cu martorul S.D., aplanat temporar. În grupul martorului S. se aflau și frații M.I. și M.E. Plecând din discotecă, M.I. și S.D., cu autoturismul condus de acesta din urmă, au mers în satul Boldovinești, unde a sosit și M.E., cu autoturismul de serviciu, toți trei așezându-se la o masă pe terasa magazinului N.S.

La rândul lui, inculpatul T.G., plecând din discotecă, l-a dus acasă cu autoturismul V.G. pe T.F. în comuna Vădeni, după care s-a deplasat în satul Boldovinești pentru a o conduce acasă pe prietena sa U.D. Inculpatul a oprit în fața magazinului N.S. și după ce a coborât a fost întâmpinat de martorul S.D., care i-a reproșat comportamentul din discotecă. Inculpatul a intenționat să-l lovească pe martor însă văzându-i pe ceilalți, a fugit pe șosea spre biserica din sat și deși a fost urmărit de martor și M.I., nu a putut fi ajuns. După această altercație inculpatul a mers pe o stradă, unde sub un container de tablă avea, de circa trei săptămâni, ascunsă o baionetă, motivat de faptul că a mai avut și alte dispute cu alte persoane.

După câteva minute a revenit cu baioneta asupra sa la grupul format din martorul S.D., victima M.I. și fratele acesteia, M.E. Așa cum susține inculpatul, când s-a apropiat a fost lovit cu o bâtă de martorul M.E. Acesta a mai arătat că, încercând să fugă, a crezut că și victima M.I. vrea să îl lovească și astfel, fără să își dea seama, a lovit victima cu baioneta o singură dată, aceasta prăbușindu-se la pământ, după care el a fugit. Instanța a constatat că potrivit declarațiilor martorilor M.E. și S.D., inculpatul este cel care, venind înarmat cu baioneta, „lovea în stânga și dreapta”, nimerindu-l pe martorul S. și apoi înjunghiind-o pe victima M.I., după care a fost alergat de M.E., fără să-l poată prinde.

Victima M.I. a fost transportată la spital, unde în aceeași noapte a fost constatat decesul. Din raportul medico-legal (autopsie) rezultă că moartea numitului M.I. a fost violentă și s-a datorat hemoragiei interne, consecință a unei plăgi înjunghiate precordiale penetrantă transcostal în cord și pulmon. Leziunile sunt direct și necondiționat mortale și au fost produse prin lovire activă cu un corp dur de tip înțepător-tăietor având lama cu vârf bine ascuțit și o margine deosebit de tăioasă, lungă de 20 cm și lată de 3 cm. Urmare verificărilor efectuate la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere - Brăila, s-a constatat că inculpatul T.G. nu posedă permis de conducere auto. La individualizarea pedepsei, în cadrul criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., au fost reținute circumstanțe atenuante decurgând din conduita sinceră a inculpatului în cursul procesului penal și lipsa antecedentelor penale.

În soluționarea laturii civile a cauzei instanța a ținut seama de acordul inculpatului de a achita despăgubirile în cuantumurile solicitate de părțile civile. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, care a criticat-o pentru greșita individualizare a pedepsei prin reținerea nejustificată a circumstanțelor atenuante și neaplicarea pedepsei complementare la pedeapsa rezultantă, precum și inculpatul T.G., care a criticat-o numai sub aspectul soluționării laturii civile, apreciind despăgubirile acordate ca fiind exagerate.

Prin Decizia penală nr. 105 din 4 noiembrie 2009 Curtea de Apel Galați a admis apelul declarat de parchet, a desființat în parte hotărârea atacată și, în rejudecare, a reținut pentru ambele infracțiuni circumstanțele prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen., a majorat pedeapsa pentru omor calificat de la 10 ani închisoare la 12 ani și 6 luni închisoare și făcând aplicația art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen. a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 12 ani și 6 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. A menținut restul dispozițiilor hotărârii. Apelul inculpatului a fost respins ca nefondat.

Instanța de control judiciar a constatat că instanța de fond nu a avut în vedere necesitatea unei analize mai exigente sub aspectele vinovăției și gravității faptelor, menținând însă circumstanțele atenuante, cu observația că pentru cele două fapte se impunea să fie reținute aceleași împrejurări și nu diferite. Asemenea, a constatat că, alături de pedeapsa aplicată urmare concursului de infracțiuni, trebuia să fie aplicată și pedeapsa complementară stabilită pentru una dintre infracțiunile aflate în concurs. În referire la apelul inculpatului, acesta a fost respins în considerarea declarației susnumitului, de acord cu plata despăgubirilor civile în cuantumurile solicitate. Decizia penală susmenționată a fost atacată cu recurs de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, care a criticat-o pentru greșita reținere a circumstanțelor atenuante, precum și de către inculpatul T.G.

care, personal, prin motivele scrise a solicitat menținerea pedepsei aplicate de instanța de fond iar oral, prin apărătorul din oficiu, a cerut reducerea cuantumului despăgubirilor civile. Verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea constată: Situația de fapt a fost reținută corect de instanțe, pe baza probelor administrate legal atât în cursul urmăririi penale cât și în cel al judecății. De altfel, inculpatul nu a contestat existența faptelor și a vinovăției sale în comiterea acestora, susținând temeinicia reținerii circumstanțelor atenuante și a pedepsei aplicate de instanța de fond și solicitând menținerea acesteia prin casarea deciziei instanței de apel.

În opoziție critica făcută de parchet privește greșita reținere a circumstanțelor atenuante în contextul împrejurărilor săvârșirii infracțiunilor și a gradului ridicat de pericol social al acestora. Recursul declarat de parchet este fondat. În adevăr, din toate datele care privesc condițiile concrete în care au fost săvârșite faptele nu rezultă nicio împrejurare care să poată fi considerată circumstanță atenuantă. Împrejurarea prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., la care face trimitere instanța de apel, constând în conduita bună a inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunilor, nu poate fi considerată, prin simpla constatare a existenței sale, ca circumstanță atenuantă, fără a fi analizată în complexul criteriilor de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen.

Ori, față de gradul ridicat de pericol social concret al infracțiunii mai grave și de împrejurările săvârșirii acesteia (un conflict cu minime riscuri de violență a fost escaladat de inculpat prin aducerea și folosirea unei baionete, cu care a aplicat direct, cu intensitate și în zonă corporală vitală o lovitură), reținerea circumstanței atenuante judiciare, prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., este nejustificată. Deși a reținut și prevederile art. 74 alin. (2) C. pen., instanța de apel nu a indicat, contrar prevederilor art. 79 din același cod, în ce constau împrejurările care dau substanță acestui text de lege, prin raportare la datele cauzei, astfel încât va fi înlăturată și această dispoziție.

De urmare, Înalta Curte, constatând că împrejurările relative la conduita bună a inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii și comportarea relativ sinceră a acestuia în cursul procesului penal (reținută ca atare de instanța de fond) sunt relevante pentru individualizarea pedepselor în cadrul criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., privind persoana inculpatului, va înlătura prevederile art. 74 alin. (1) lit. a) și alin. (2) C. pen., stabilind pedepsele între limitele legale speciale, astfel încât pedeapsa rezultantă să asigure realizarea funcțiilor acestei sancțiuni - de constrângere și reeducare - și scopului prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni. Va fi majorată și durata pedepsei complementare, justificată de gravitatea infracțiunii ce a impus aplicarea acesteia.

Pentru cele ce preced, critica formulată de inculpat pentru neacordarea unei eficiențe sporite circumstanțelor atenuante reținute de instanțele de fond și apel, este neîntemeiată. Nici critica aceluiași inculpat referitoare la greșita soluționare a laturii civile, nu este fondată. Față de declarația inculpatului din fața instanței de fond (dos. fila 74), potrivit căreia este de acord cu despăgubirea părților civile în cuantumul solicitat de acestea, inclusiv cu prestația periodică, Curtea constată caracterul legal și definitiv al înțelegerii părților, neexistând vreo cauză legală de revocare a acesteia. Din pedeapsa aplicată inculpatului se va deduce durata arestării preventive de la 26 decembrie 2008 la 10 februarie 2010.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați împotriva Deciziei penale nr. 105/ A din 4 noiembrie 2009 a Curții de Apel Galați, secția penală. Casează decizia penală atacată și sentința penală nr. 99 din 29 iunie 2009 a Tribunalului Brăila numai cu privire la greșita constatare a circumstanțelor atenuante, a căror aplicare o înlătură, precum și cu privire la durata pedepsei complementare. Înlătură dispozițiile art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., repune pedepsele în individualitatea lor și le majorează după cum urmează: - de la 12 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe timp de 3 ani la 15 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

pe timp de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.; - de la 6 luni închisoare la 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. contopește pedepsele stabilite și aplică pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe timp de 5 ani. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.G. împotriva aceleiași decizii. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive de la 26 decembrie 2008 la 10 februarie 2010. Obligă recurentul inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 10 februarie 2010.