ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 384/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 7 aprilie 2003, SC V. SRL Cluj Napoca a solicitat ca, în contradictoriu cu Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, să se dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 733 din 27 martie 2003, încheiat de inspectori ai acestei autorități publice pârâte, prin care s-a dispus retragerea certificatelor nr. 2130, nr. 2745 și nr. 2744/2004, de clasificare a hotelului S., ca unitate de prestări servicii hoteliere categoria 2, începând cu data de 27 martie 2003. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că măsura respectivă este nejustificată, deoarece constatările negative reținute în actul de control cu privire la starea de degradare a unității hoteliere, nu au corespondent în realitate.

Că, datorită măsurii respective, a fost sistată activitatea hotelului S. din municipiul Cluj Napoca, a barului de zi și a restaurantului, ceea ce o prejudiciază grav și va conduce la disponibilizarea tuturor celor 26 angajați. Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1266 din 22 octombrie 2003, a admis acțiunea, astfel cum a fost formulată. Referindu-se la probele testimoniale și la expertiza tehnică efectuată în cauză, instanța a reținut, în esență, că este posibilă continuarea activității în unitatea hotelieră controlată, dar cu condiția executării unor lucrări de remediere, obiectiv realizabil, chiar dacă finalizarea lui va avea loc în paralel cu desfășurarea activității specifice.

Hotărârea a fost atacată cu recurs, de către pârâtul Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului. Recurentul a susținut că în mod greșit, prima instanță a admis acțiunea, bazându-se pe constatările unui expert tehnic, anterioare încheierii procesului-verbal de contravenție, prin care s-a luat măsura retragerii certificatelor de clasificare acordate anterior reclamantei. Că în realitate, starea generală a hotelului S., precum și a restaurantului este necorespunzătoare și în totală discordanță cu exigențele unui turism civilizat. Critica este întemeiată. Prin H.G. nr. 1328/2001, s-a reglementat activitatea de clasificare a structurilor de primire turistice, precum și criteriile de clasificare a acestora.

În conformitate cu dispozițiile art. 7 ale actului normativ, în scopul protecției turiștilor și al alinierii la standardele europene privind calitatea serviciilor, agenții economici proprietari sau administratori de structuri de primire turistice au obligația să asigure ca activitatea acestor structuri să se desfășoare cu respectarea unor reguli de bază, între care se regăsesc acelea de menținere a grupurilor sanitare în perfectă stare de funcționare, funcționarea structurilor numai în clădiri salubre și bine întreținute ș.a. În speță, la data încheierii procesului-verbal de contravenție, inspectorii pârâtului au constatat că hotelul și restaurantul S. din municipiul Cluj-Napoca funcționau într-o clădire necorespunzătoare, cu fațada principală degradată, instalații sanitare defecte și lipsa unor obiecte de inventar, situație în totală distonanță cu exigențele actuale ale unui turism civilizat.

Din raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul G.E., rezultă că starea generală de degradare a unității hoteliere nu s-a schimbat între timp și sunt necesare refacerea tuturor băilor, a zugrăvelilor exterioare și interioare, regenerarea suprafețelor de lemn furniruite, înlocuirea unor corpuri de iluminat, dotarea și mobilarea corespunzătoare a camerelor și spațiilor comune. Cu alte cuvinte, expertul însuși a condiționat repunerea structurii de primire turistică în stare de funcționare, de executarea mai multor lucrări de reparații, cerință care nu a fost îndeplinită nici la data judecății cauzei în fond și apoi, în recurs. Relatările martorilor T.F. și L.V., în legătură cu modul de efectuare a controlului și starea de igienă existente în unitate, sunt contrazise de concluziile expertului tehnic, menționate mai sus și trebuiau înlăturate.

Rezultă, așadar, că, admițând totuși, acțiunea, prin ignorarea constatărilor expertului, care confirmă justețea aprecierilor făcute de organul de control, curtea de apel a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică. De aceea, urmează a se admite recursul și a fi modificată sentința, în sensul respingerii acțiunii introdusă de reclamantă, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului împotriva sentinței civile nr. 1266 din 22 octombrie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ. Modifică sentința atacată și pe fond, respinge acțiunea formulată de reclamanta SC V. SRL Cluj, ca neîntemeiată. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 februarie 2006.