ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5636/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 731 din 20 iunie 2006 a Tribunalului București, secția a II-a penală, s-a dispus respingerea, ca nefondată, a cererii de revizuire formulată de condamnatul I.C. împotriva sentinței penale nr. 1058 din 27 august 2004 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 3323/2004. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență următoarele: Revizuientul condamnat I.C. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 1058 din 27 august 2004 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în dosarul nr. 3323/2004, sentință prin care s-a dispus condamnarea sa la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) C. pen., cu aplicarea art. 37 C. pen.

Analizând cererea de revizuire formulată, instanța de fond a reținut că motivele invocate de revizuient, respectiv, faptul că este nemulțumit de modul de soluționare a cauzei care a format obiectul dosarului nr. 3323/2004, nu se încadrează în motivele expres și limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel revizuientul condamnat, criticând sentința penală pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei respingeri a cererii de revizuire formulată de acesta. Astfel, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția I penal, sub numărul 18192/3/2006, instanță care, analizând legalitatea și temeinicia sentinței apelate a apreciat că apelul condamnatului revizuient nu este fondat, fiind respins ca atare.

Instanța de apel, a reținut că revizuientul condamnat a solicitat prin cererea de revizuire audierea unor martori noi, împrejurare care nu se circumscrie prevederilor art. 394 C. proc. pen. Prin urmare, constatând că motivele invocate de revizuientul condamnat nu se încadrează în situațiile limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen., curtea de apel a reținut că, în mod corect, instanța de fond a respins cererea de revizuire, situație în care apelul declarat de revizuient apare ca nefondat, fiind respins ca atare. Împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel, revizuientul condamnat a declarat recurs, în termen legal, criticând hotărârea pronunțată în cauză pentru netemeinicie și nelegalitate pentru greșita respinge a cererii de revizuire formulate.

Examinând hotărârea atacată sub aspectul motivelor de recurs formulate, cât și sub aspectul motivelor care se iau în examinare din oficiu, în conformitate cu art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca tare pentru considerentele care urmează: Revizuientul condamnat, prin cererea de revizuire formulată a urmărit de fapt prelungirea probatoriului, neindicând nici un motiv care se încadrează în prevederile art. 394 C. proc. pen. Astfel, acesta a menționat că solicită audierea unor martori noi, care nu au fost audiați în cauză, probă necesară pentru a-și dovedi nevinovăția, împrejurare care nu face posibilă incidența prevederilor art. 394 lit. a) C. proc.

pen., așa cum corect au reținut instanțele de judecată. Prin urmare, reținând că hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice, cererea de revizuire formulată de revizuientul condamnat neîncadrându-se în nici una din situațiile limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul I.C. în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Totodată, Înalta Curte, în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga pe recurentul revizuient I.C. la plata cheltuielilor judiciare conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuientul I.C. împotriva deciziei penale nr. 556 din 26 iulie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul revizuient să plătească statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 29 septembrie 2006.