ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4278/2006

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1350 din 5 octombrie 2005 Tribunalul

București, secția a II-a penală, a condamnat pe inculpații:

1) S.V. zis C., la pedepsele de:

- 10 ani închisoare și interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe durata de 5 ani

(pedeapsa complementară), pentru săvârșirea infracțiunii de trafic cu droguri

de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000;

- 2 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de mare risc în vederea

consumului propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000,

ce au fost contopite în baza art. 33 lit. a) și art. 33 alin. (1) lit. b) C.

pen., astfel încât în final i s-a aplicat pedeapsa mai grea, aceea de 10 ani

închisoare;

- 10 ani închisoare și interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe durata de 5 ani

(pedeapsa complementară) în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 C.

pen., pentru ambii inculpați.

A fost menținută arestarea

preventivă în cauză a inculpaților fiind computat din pedeapsa aplicată

acestora timpul reținerii și arestării preventive cu începere de la 9 iunie

2005 la zi, pentru ambii inculpați.

În baza art. 17 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 143/2000 și art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea

cantității de 0,090 gr. heroină, distrusă în cadrul analizelor de laborator, 6

seringi hipodermice cu urme de heroină, de unică folosință, ridicate de la

inculpatul S.V. precum și a sumei de 2.400.000 lei ROL, ridicată de la

inculpatul G.N.

În conformitate cu dispozițiile art.

5 lit. a) din Legea nr. 381/2004 s-a dispus comunicarea unei copii după

hotărâre la A.N.A.

Au fost obligați inculpații la plata

sumei de 500 lei RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

S-a reținut, în fapt, că în

după-amiaza zilei de 9 iunie 2005 în domiciliul acestuia, inculpatul S.V., zis C.

a intermediat cumpărarea a 4 doze heroină cu suma de 800.000 lei ROL de la

coinculpatul G.N., care locuiește la parterul aceluiași imobil, pentru martora

T.L.

Din drogurile achiziționate, 2 doze

heroină au fost consumate imediat în locuința acestuia de inculpatul S.V. și

martoră.

La perchezițiile domiciliare

efectuate s-au descoperit și ridicat 6 seringi hipodermice de unică folosință

care prezentau urme de heroină de la inculpatul S.V. și, respectiv suma de

2.400.000 lei provenită din vânzarea de droguri ce includea parțial și

bancnotele primite de la martoră, ce fuseseră înregistrate anterior –de la

coinculpatul G.N.

Faptele au fost descoperite și

constatate în flagrant pe baza denunțului anterior înregistrat sub nr. 1737/D/P/2005

făcut de numitul T.V. care era inculpat în altă cauză și a solicitat aplicarea art.

16 din Legea nr. 148/2000 (fiind folosită în acest scop la cererea

denunțătorului martora T.L.).

Inculpații au recunoscut faptele

comise mijloace de probă ce se coroborează cu procesul-verbal de constatare și

flagrant a infracțiunilor procese-verbale de percheziție domiciliară și

corporală, proces-verbal de consemnare a seriilor bancnotelor folosite la

achiziționarea drogurilor, declarațiile martorilor T.Șt.G., R.L., O.C., B.I. și

rapoartele de constatare tehnico-științifică nr. 213339/1/2005; 213339/2/2005

și 213339/3/2005.

La individualizarea pedepselor, pe baza

criteriilor din art. 72 C. pen., instanța a avut în vedere pericolul social

concret ridicat al infracțiunilor în raport cu amploarea căpătată de traficarea

drogurilor pe raza municipiului București, lipsa de ocupație și existența

antecedentelor penale pentru ambii inculpați.

Apelurile declarate de inculpați

vizând reducerea pedepselor aplicate ca fiind excesive în raport cu datele

personale, starea precară a sănătății și recunoașterea necondiționată a

faptelor imputate acestora au fost respinse ca nefondate prin decizia penală nr.

304/ A din 13 aprilie 2006 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și

pentru cauze cu minori și de familie.

A fost menținută arestarea

preventivă în cauză a inculpaților fiind computate detenția în continuare la

zi.

În baza art. 139 alin. (1) C. proc.

pen., s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea a obligării

de a nu părăsi localitatea, precum și punerea în libertate a acestuia de sub

puterea mandatului de arestare preventivă nr. 257/ U din 10 iunie 2005 emis de

Tribunalul București, secția penală, pentru inculpatul G.N.

Au fost obligați inculpații la plata

sumei de 150 RON fiecare, din care 100 lei RON au reprezentat onorariile pentru

apărător oficiu avansate din fondul Ministerului Justiției, cheltuieli

judiciare statului.

Prin recursul în termen declarat de

inculpatul S.V. invocând cazul de casare prevăzut de art. 385

9

alin.

(1) pct. 14 C. proc. pen., se reiterează solicitarea din apel privind reducerea

pedepselor apreciate a fi greșit individualizată în raport cu prevederile art. 72

C. pen.

Recursul este fondat.

Pentru ca o pedeapsă aplicată să-și

atingă scopul ea trebuie cât mai bine adaptată cazului individual concret.

Aceasta înseamnă că trebuie astfel dozată încât, prin ambele sale funcții, să realizeze

un maxim de efect preventiv în ceea ce-l privește pe infractor și în mod

corespunzător un efect preventiv adecvat în raport cu ceilalți membri ai

societății.

Orice pedeapsă aplicată implică în

primul rând luarea în considerare a faptei săvârșite, nu ca entitate abstractă

ci ca realitate concretă, ca acțiune sau inacțiune, particularizată prin unele

trăsături specifice, având un rezultat determinat, calitativ și cantitativ și

săvârșită în contextul unor anumite situații, stări sau împrejurări.

Adoptarea pedepsei, în al doilea

rând, implică cercetarea și evaluarea unui complex de date care privesc

persoana infractorului, respectiv:

a) starea psihofizică și structura

biologică;

b) particularitățile psihice ale

persoanei acestuia; c) ambianța socială și relațiile sale cu mediul;

d) comportarea avută înaintea și

după săvârșirea infracțiunii.

Inculpații au fost condamnați de

instanțele anterioare la pedeapsa de 10 ani închisoare fiecare pentru

acceptarea vânzării (intermediarea), la solicitarea martorei T.L. implicată în

reținerea art. 16 din Legea nr. 143/2000 în altă cauză penală, a 4 doze heroină

cu suma totală de 800.000 lei (coinculpatul S.V. fiind condamnat separat la

pedeapsa de 2 ani închisoare și pentru deținere ilicită de droguri cu risc

ridicat).

Ambii inculpați au avut o bună conduită

o perioadă de peste 10 ani cuprinsă între anul 1996, când au terminat de

executat condamnările anterioare referitor la care s-a împlinit termenul de

reabilitate în conformitate cu dispozițiile art. 38 alin. (1) C. pen., și până

la momentul săvârșirii faptelor penale deduse judecății actuale.

Atitudinea inculpaților după

săvârșirea infracțiunilor este concretizată de o deplină sinceritate,

procesul-verbal de prindere în flagrant fiind semnat fără obiecțiuni întrucât

și-au însușit în totalitate cele consemnate în cuprinsul acestuia.

Precaritatea stării sănătății

inculpatului G.N. a fost evidențiată instanța de apel care a dispus înlocuirea

arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Deși a renunțat

la efectuarea expertizei medico-legale este stabilit pe baza actelor în acest

sens aflate la dosar (adresă nr. 206660 din 15 februarie 2006 a A.N.P.) că

acesta a fost netransportabil mai multe termene de judecată și internat în

Penitenciarul Spital Rahova întrucât prezenta afecțiuni grave, ce recomandă

intervenție chirurgicală, respectiv „arteropatie obliterantă membru inferior

drept amputate coapsă stg., ce predispun la obstrucție arterială acută în orice

moment al evoluției bolii” (adresă în același sens). Pentru acest inculpat

concluziile orale ale reprezentantului Ministerului Public au inclus și

reținerea de circumstanțe atenuante.

În raport cu faptele concrete deduse

judecății și persoana inculpaților împrejurările amintite trebuiau constatate și

reținute de instanțele anterioare ca având semnificație de circumstanțe

atenuante judiciare prevăzute în art. 74 lit. a) și c) C. pen., pentru ambii

inculpați, cu consecințele indicate prin art. 76 lit. a) ori c) C. pen.

Această eroare de judecată circumscrisă

cazului prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., va fi

înlăturată prin admiterea recursului în baza art. 385

15

pct. 2 lit.

d) C. proc. pen., extinderea efectelor acestuia în conformitate cu dispozițiile

art. 385

7

alin. (1) C. proc. pen., și față de inculpatul G.N.,

casarea deciziei atacate precum și a sentinței cu privire la individualizarea

pedepselor aplicate inculpaților.

În rejudecare pe fond în limitele

arătate se va descontopi pedeapsa rezultantă în pedepsele componente pentru inculpatul

S.V., iar ulterior se va face aplicația art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit.

a) sau c) C. pen., în legătură cu infracțiunile comise de inculpați, texte în

baza cărora vor fi coborâte pedepsele aplicate acestora de la 10 ani la 7 ani

închisoare, pentru ambii inculpați, și respectiv de la 2 ani închisoare la 1 an

închisoare pentru inculpatul S.V. care va executa în final, prin recontopire

pedeapsa de 7 ani închisoare.

În baza art. 385

17

alin.

(4), raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedepsele

astfel aplicate inculpaților timpul reținerii și arestării preventive de la 9

iunie 2005 la 4 iulie 2006, pentru inculpatul recurent S.V. și respectiv de la

9 iunie 2005 la 14 aprilie 2006 pentru inculpatul G.N.

Se vor menține restul dispozițiilor

hotărârilor atacate.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc.

pen., onorariile privind apărarea din oficiu a inculpatului se vor plăti din

fondul Ministerului Justiției, urmând a rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de inculpatul S.V. împotriva deciziei penale nr. 304/ A din

13 aprilie 2006 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze

cu minori și de familie.

Extinde

efectele recursului și cu privire la inculpatul G.N.

Casează

decizia penală atacată și sentința penală nr. 1350 din 5 octombrie 2005 a

Tribunalului București, secția a II-a penală, cu privire la individualizarea

pedepselor aplicate inculpaților.

Descontopește

pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare aplicată inculpatului S.V. și repune

pedepsele în individualitatea lor, astfel:

-

10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1)

și (2) din Legea nr. 143/2000;

-

2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (2)

din Legea nr. 143/2000;

Face

aplicarea dispozițiilor art. 74 – art. 76 C. pen. și reduce pedepsele aplicate,

de la 10 ani închisoare la 7 ani închisoare, pentru fiecare inculpat, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000

și de la 2 ani închisoare la un an închisoare, pentru inculpatul S.V., pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

Conform

art. 33 lit. a) și art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., contopește pedepsele

aplicate inculpatului S.V., în pedeapsa cea mai grea, acesta urmând să execute

în final pedeapsa de 7 ani închisoare.

Deduce

din pedepsele aplicate, pentru inculpatul S.V., timpul reținerii și arestării

preventive de la 9 iunie 2005 la 4 iulie 2006, și pentru inculpatul G.N.,

timpul reținerii și arestării preventive de la 9 iunie 2005 la 14 aprilie 2006.

Menține

restul dispozițiilor hotărârilor atacate.

Onorariul de avocat pentru apărarea

din oficiu a recurentului inculpat S.V., în sumă de 100 lei, se va plăti din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 4

iulie 2006.