ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4278/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1350 din 5 octombrie 2005 Tribunalul București, secția a II-a penală, a condamnat pe inculpații: 1) S.V.

zis C., la pedepsele de: - 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe durata de 5 ani (pedeapsa complementară), pentru săvârșirea infracțiunii de trafic cu droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000; - 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, ce au fost contopite în baza art. 33 lit. a) și art. 33 alin. (1) lit. b) C. pen., astfel încât în final i s-a aplicat pedeapsa mai grea, aceea de 10 ani închisoare; 2. G.N., la pedeapsa de: - 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe durata de 5 ani (pedeapsa complementară) în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.

S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 C. pen., pentru ambii inculpați. A fost menținută arestarea preventivă în cauză a inculpaților fiind computat din pedeapsa aplicată acestora timpul reținerii și arestării preventive cu începere de la 9 iunie 2005 la zi, pentru ambii inculpați. În baza art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea cantității de 0,090 gr. heroină, distrusă în cadrul analizelor de laborator, 6 seringi hipodermice cu urme de heroină, de unică folosință, ridicate de la inculpatul S.V. precum și a sumei de 2.400.000 lei ROL, ridicată de la inculpatul G.N. În conformitate cu dispozițiile art. 5 lit. a) din Legea nr. 381/2004 s-a dispus comunicarea unei copii după hotărâre la A.N.A.

Au fost obligați inculpații la plata sumei de 500 lei RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. S-a reținut, în fapt, că în după-amiaza zilei de 9 iunie 2005 în domiciliul acestuia, inculpatul S.V., zis C. a intermediat cumpărarea a 4 doze heroină cu suma de 800.000 lei ROL de la coinculpatul G.N., care locuiește la parterul aceluiași imobil, pentru martora T.L. Din drogurile achiziționate, 2 doze heroină au fost consumate imediat în locuința acestuia de inculpatul S.V. și martoră. La perchezițiile domiciliare efectuate s-au descoperit și ridicat 6 seringi hipodermice de unică folosință care prezentau urme de heroină de la inculpatul S.V. și, respectiv suma de 2.400.000 lei provenită din vânzarea de droguri ce includea parțial și bancnotele primite de la martoră, ce fuseseră înregistrate anterior –de la coinculpatul G.N.

Faptele au fost descoperite și constatate în flagrant pe baza denunțului anterior înregistrat sub nr. 1737/D/P/2005 făcut de numitul T.V. care era inculpat în altă cauză și a solicitat aplicarea art. 16 din Legea nr. 148/2000 (fiind folosită în acest scop la cererea denunțătorului martora T.L.). Inculpații au recunoscut faptele comise mijloace de probă ce se coroborează cu procesul-verbal de constatare și flagrant a infracțiunilor procese-verbale de percheziție domiciliară și corporală, proces-verbal de consemnare a seriilor bancnotelor folosite la achiziționarea drogurilor, declarațiile martorilor T.Șt.G., R.L., O.C., B.I. și rapoartele de constatare tehnico-științifică nr. 213339/1/2005; 213339/2/2005 și 213339/3/2005.

La individualizarea pedepselor, pe baza criteriilor din art. 72 C. pen., instanța a avut în vedere pericolul social concret ridicat al infracțiunilor în raport cu amploarea căpătată de traficarea drogurilor pe raza municipiului București, lipsa de ocupație și existența antecedentelor penale pentru ambii inculpați. Apelurile declarate de inculpați vizând reducerea pedepselor aplicate ca fiind excesive în raport cu datele personale, starea precară a sănătății și recunoașterea necondiționată a faptelor imputate acestora au fost respinse ca nefondate prin decizia penală nr. 304/ A din 13 aprilie 2006 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. A fost menținută arestarea preventivă în cauză a inculpaților fiind computate detenția în continuare la zi.

În baza art. 139 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi localitatea, precum și punerea în libertate a acestuia de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 257/ U din 10 iunie 2005 emis de Tribunalul București, secția penală, pentru inculpatul G.N. Au fost obligați inculpații la plata sumei de 150 RON fiecare, din care 100 lei RON au reprezentat onorariile pentru apărător oficiu avansate din fondul Ministerului Justiției, cheltuieli judiciare statului. Prin recursul în termen declarat de inculpatul S.V. invocând cazul de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., se reiterează solicitarea din apel privind reducerea pedepselor apreciate a fi greșit individualizată în raport cu prevederile art. 72 C. pen.

Recursul este fondat. Pentru ca o pedeapsă aplicată să-și atingă scopul ea trebuie cât mai bine adaptată cazului individual concret. Aceasta înseamnă că trebuie astfel dozată încât, prin ambele sale funcții, să realizeze un maxim de efect preventiv în ceea ce-l privește pe infractor și în mod corespunzător un efect preventiv adecvat în raport cu ceilalți membri ai societății. Orice pedeapsă aplicată implică în primul rând luarea în considerare a faptei săvârșite, nu ca entitate abstractă ci ca realitate concretă, ca acțiune sau inacțiune, particularizată prin unele trăsături specifice, având un rezultat determinat, calitativ și cantitativ și săvârșită în contextul unor anumite situații, stări sau împrejurări.

Adoptarea pedepsei, în al doilea rând, implică cercetarea și evaluarea unui complex de date care privesc persoana infractorului, respectiv: a) starea psihofizică și structura biologică; b) particularitățile psihice ale persoanei acestuia; c) ambianța socială și relațiile sale cu mediul; d) comportarea avută înaintea și după săvârșirea infracțiunii. Inculpații au fost condamnați de instanțele anterioare la pedeapsa de 10 ani închisoare fiecare pentru acceptarea vânzării (intermediarea), la solicitarea martorei T.L. implicată în reținerea art. 16 din Legea nr. 143/2000 în altă cauză penală, a 4 doze heroină cu suma totală de 800.000 lei (coinculpatul S.V. fiind condamnat separat la pedeapsa de 2 ani închisoare și pentru deținere ilicită de droguri cu risc ridicat).

Ambii inculpați au avut o bună conduită o perioadă de peste 10 ani cuprinsă între anul 1996, când au terminat de executat condamnările anterioare referitor la care s-a împlinit termenul de reabilitate în conformitate cu dispozițiile art. 38 alin. (1) C. pen., și până la momentul săvârșirii faptelor penale deduse judecății actuale. Atitudinea inculpaților după săvârșirea infracțiunilor este concretizată de o deplină sinceritate, procesul-verbal de prindere în flagrant fiind semnat fără obiecțiuni întrucât și-au însușit în totalitate cele consemnate în cuprinsul acestuia. Precaritatea stării sănătății inculpatului G.N. a fost evidențiată instanța de apel care a dispus înlocuirea arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Deși a renunțat la efectuarea expertizei medico-legale este stabilit pe baza actelor în acest sens aflate la dosar (adresă nr. 206660 din 15 februarie 2006 a A.N.P.) că acesta a fost netransportabil mai multe termene de judecată și internat în Penitenciarul Spital Rahova întrucât prezenta afecțiuni grave, ce recomandă intervenție chirurgicală, respectiv „arteropatie obliterantă membru inferior drept amputate coapsă stg., ce predispun la obstrucție arterială acută în orice moment al evoluției bolii” (adresă în același sens). Pentru acest inculpat concluziile orale ale reprezentantului Ministerului Public au inclus și reținerea de circumstanțe atenuante.

În raport cu faptele concrete deduse judecății și persoana inculpaților împrejurările amintite trebuiau constatate și reținute de instanțele anterioare ca având semnificație de circumstanțe atenuante judiciare prevăzute în art. 74 lit. a) și c) C. pen., pentru ambii inculpați, cu consecințele indicate prin art. 76 lit. a) ori c) C. pen. Această eroare de judecată circumscrisă cazului prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., va fi înlăturată prin admiterea recursului în baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., extinderea efectelor acestuia în conformitate cu dispozițiile art. 385 7 alin. (1) C. proc. pen., și față de inculpatul G.N., casarea deciziei atacate precum și a sentinței cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților.

În rejudecare pe fond în limitele arătate se va descontopi pedeapsa rezultantă în pedepsele componente pentru inculpatul S.V., iar ulterior se va face aplicația art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. a) sau c) C. pen., în legătură cu infracțiunile comise de inculpați, texte în baza cărora vor fi coborâte pedepsele aplicate acestora de la 10 ani la 7 ani închisoare, pentru ambii inculpați, și respectiv de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare pentru inculpatul S.V. care va executa în final, prin recontopire pedeapsa de 7 ani închisoare. În baza art. 385 17 alin. (4), raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedepsele astfel aplicate inculpaților timpul reținerii și arestării preventive de la 9 iunie 2005 la 4 iulie 2006, pentru inculpatul recurent S.V.

și respectiv de la 9 iunie 2005 la 14 aprilie 2006 pentru inculpatul G.N. Se vor menține restul dispozițiilor hotărârilor atacate. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., onorariile privind apărarea din oficiu a inculpatului se vor plăti din fondul Ministerului Justiției, urmând a rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de inculpatul S.V. împotriva deciziei penale nr. 304/ A din 13 aprilie 2006 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Extinde efectele recursului și cu privire la inculpatul G.N. Casează decizia penală atacată și sentința penală nr. 1350 din 5 octombrie 2005 a Tribunalului București, secția a II-a penală, cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților. Descontopește pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare aplicată inculpatului S.V. și repune pedepsele în individualitatea lor, astfel: - 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000; - 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000; Face aplicarea dispozițiilor art. 74 – art. 76 C. pen.

și reduce pedepsele aplicate, de la 10 ani închisoare la 7 ani închisoare, pentru fiecare inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și de la 2 ani închisoare la un an închisoare, pentru inculpatul S.V., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000. Conform art. 33 lit. a) și art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., contopește pedepsele aplicate inculpatului S.V., în pedeapsa cea mai grea, acesta urmând să execute în final pedeapsa de 7 ani închisoare. Deduce din pedepsele aplicate, pentru inculpatul S.V., timpul reținerii și arestării preventive de la 9 iunie 2005 la 4 iulie 2006, și pentru inculpatul G.N., timpul reținerii și arestării preventive de la 9 iunie 2005 la 14 aprilie 2006. Menține restul dispozițiilor hotărârilor atacate.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a recurentului inculpat S.V., în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 iulie 2006.