ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4287/2006

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 38/ PI din 27 martie 2006, Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în rejudecarea cauzei după casare cu trimitere în recurs a hotărârii pronunțate în primul ciclu procesual, a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiționarii M.I., M.M., M.V. și M.I.M. și a menținut rezoluția atacată nr. 124/P/2004 din 21 iunie 2004 a parchetului de pe lângă aceeași instanță prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în baza art. 228 alin. (4) și (6) raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen., față de notarul A.B.B., decedat la 14 iunie 2004 (urmând ca în baza art. 445 C. proc.

pen., să se ceară instanței de judecată anularea celor trei certificate de moștenitor emise în dosarele succesorale nr. 61/2000 și 64/2000). Au fost obligați petiționarii la plata sumei de 100 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare statului. Hotărând astfel, instanța a reținut și motivat că petiționarii au formulat plângere la instanța premergător efectuării procedurii prealabile prevăzute de art. 278 C. proc. pen. Recursul declarat în cauză de către petiționari invocând cazul de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 17 1 C. proc. pen., este nefondat urmând a fi respins, ca atare, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., pentru considerentele arătate în continuare. În conformitate cu dispozițiile art. 278 alin. (1) C. proc.

pen., împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror, ori pe baza dispozițiilor date de acesta - se poate face plângere la prim-procurorul parchetului sau după caz, la procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Introducerea plângerii la procurorul ierarhic superior constituie o condiție prealabilă obligatorie de exercitare a procedurii reglementate de art. 278 1 C. proc. pen., plângerea la instanță formulată cu omiterea etapei menționate, fiind inadmisibilă. În aceeași ordine de idei, posibilitatea trimiterii dosarului la parchet pentru soluționarea plângerii petiționarilor de către procurorul ierarhic superior nu se regăsește printre soluțiile limitativ enumerate în dispozițiile art. 278 1 alin. (8) C. proc.

pen. Din examinarea lucrărilor dosarului se constată că petiționarii sau adresat procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara la data de 3 iunie 2005 cu o cerere, prin care au solicitat promovarea unei acțiuni civile pentru anularea certificatelor de moștenitor cerere consecutivă adoptării rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 124/P/2004 din 21 iulie 2004 din dosarul nr. 124/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara. Ulterior, la data de 28 iunie 2005, petiționarii au trimis parchetului o altă cerere prin care au reiterat solicitarea din 3 iunie 2005, în sensul că parchetul să promoveze acțiunea civilă. În final, la data de 10 octombrie 2005, petiționarii au depus în dosarul nr. 7311/P/2005 un înscris intitulat „Motivele plângerii” care constituie prima plângere formulată împotriva rezoluției parchetului nr. 124/P/2004 în conformitate cu dispozițiile art. 278 C. proc.

pen. Actul procedural amintit a ocazionat pronunțarea încheierii de scoatere a cauzei de pe rol și înaintare a dosarului nr. 7311/P/2005 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, soluție nelegală casată cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond prin decizia penală nr. 647 din 1 februarie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, cu motivarea că instanța de fond a reținut în mod corect că recurenții nu au putut prezenta o plângere împotriva rezoluției parchetului nr. 124/P/2004 din 21 iulie 2004 pe care să o fi adresat procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în conformitate cu dispozițiile art. 278 C. proc. pen. (plângerea din 10 octombrie 2005, adresată direct instanței fiind lipsită de semnificația juridică amintită).

Ca atare, soluția adoptată prin hotărârea atacată privind respingerea plângerii ca inadmisibilă este legală și temeinică. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligați petiționarii - recurenți la plata sumei de 60 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiționarii M.M., M.I., M.V. și M.I.M. împotriva sentinței penale nr. 38/ PI din 27 martie 2006 a Curții de Apel Timișoara. Obligă recurenți petiționari la plata sumei de câte 60 lei, cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 4 iulie 2006.