ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4287/2006

Asupra recursului de

față:

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința

penală nr. 38/ PI din 27 martie 2006, Curtea de Apel Timișoara,

secția penală, în rejudecarea cauzei după casare cu trimitere în

recurs a hotărârii pronunțate în primul ciclu procesual, a respins,

ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiționarii M.I., M.M.,

M.V. și M.I.M. și a menținut rezoluția atacată nr. 124/P/2004

din 21 iunie 2004 a parchetului de pe lângă aceeași

instanță prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în

baza art. 228 alin. (4) și (6) raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C.

proc. pen., sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen., față de notarul A.B.B., decedat la 14 iunie 2004 (urmând ca în baza art. 445 C. proc. pen., să se ceară instanței de judecată anularea celor trei

certificate de moștenitor emise în dosarele succesorale nr. 61/2000

și 64/2000).

Au fost obligați

petiționarii la plata sumei de 100 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli

judiciare statului.

Hotărând astfel,

instanța a reținut și motivat că petiționarii au

formulat plângere la instanța premergător efectuării procedurii

prealabile prevăzute de art. 278 C. proc. pen.

Recursul declarat în

cauză de către petiționari invocând cazul de casare

prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 17

1

C. proc. pen., este nefondat urmând a fi respins, ca atare, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., pentru considerentele arătate în continuare.

În conformitate cu

dispozițiile art. 278 alin. (1) C. proc. pen., împotriva măsurilor

luate sau a actelor efectuate de procuror, ori pe baza dispozițiilor date

de acesta - se poate face plângere la prim-procurorul parchetului sau după

caz, la procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori

procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte

de Casație și Justiție.

Introducerea plângerii la

procurorul ierarhic superior constituie o condiție prealabilă

obligatorie de exercitare a procedurii reglementate de art. 278

1

C. proc. pen., plângerea la instanță formulată cu omiterea etapei

menționate, fiind inadmisibilă.

În aceeași ordine de

idei, posibilitatea trimiterii dosarului la parchet pentru soluționarea

plângerii petiționarilor de către procurorul ierarhic superior nu se

regăsește printre soluțiile limitativ enumerate în

dispozițiile art. 278

1

alin. (8) C. proc. pen.

Din examinarea

lucrărilor dosarului se constată că petiționarii sau

adresat procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Timișoara la data de 3 iunie 2005 cu o cerere, prin care au solicitat

promovarea unei acțiuni civile pentru anularea certificatelor de

moștenitor cerere consecutivă adoptării rezoluției de

neîncepere a urmăririi penale nr. 124/P/2004 din 21 iulie 2004 din dosarul

nr. 124/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

Ulterior, la data de 28

iunie 2005, petiționarii au trimis parchetului o altă cerere prin care

au reiterat solicitarea din 3 iunie 2005, în sensul că parchetul să

promoveze acțiunea civilă.

În final, la data de 10

octombrie 2005, petiționarii au depus în dosarul nr. 7311/P/2005 un

înscris intitulat „Motivele plângerii” care constituie prima plângere formulată

împotriva rezoluției parchetului nr. 124/P/2004 în conformitate cu

dispozițiile art. 278 C. proc. pen. Actul procedural amintit a ocazionat

pronunțarea încheierii de scoatere a cauzei de pe rol și înaintare a

dosarului nr. 7311/P/2005 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Timișoara, soluție nelegală casată cu trimitere spre

rejudecare la instanța de fond prin decizia penală nr. 647 din 1

februarie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

penală, cu motivarea că instanța de fond a reținut în mod

corect că recurenții nu au putut prezenta o plângere împotriva

rezoluției parchetului nr. 124/P/2004 din 21 iulie 2004 pe care să o

fi adresat procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Timișoara în conformitate cu dispozițiile art. 278 C. proc. pen. (plângerea din 10 octombrie 2005, adresată direct instanței fiind

lipsită de semnificația juridică amintită).

Ca atare, soluția

adoptată prin hotărârea atacată privind respingerea plângerii ca

inadmisibilă este legală și temeinică.

În baza art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., vor fi obligați petiționarii - recurenți la plata

sumei de 60 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de petiționarii M.M., M.I., M.V. și M.I.M. împotriva

sentinței penale nr. 38/ PI din 27 martie 2006 a Curții de Apel Timișoara.

Obligă recurenți

petiționari la plata sumei de câte 60 lei, cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 4 iulie 2006.