ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.05.2006

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1908/2006

HOTĂRÂRE
25.05.2006
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1908/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 6 septembrie 2005, reclamanta B.E. a solicitat, în contradictoriu cu Casa de

Pensii a municipiului București, anularea hotărârii nr. 15232/572 din 19 iulie

2005, emisă de pârâtă și recunoașterea calității de beneficiară a Legii nr. 189/2000.

Curtea de Apel București, secția a

VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2008 din

30 noiembrie 2005, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat

pârâta, să emită o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască reclamantei,

drepturile solicitate, pentru perioada 11 februarie 1943 - 6 martie 1945, începând

cu data de 1 iulie 2005.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că reclamanta a făcut dovada cu înscrisurile privind situația

averii imobiliare a părinților săi, cu acte de stare civilă și declarațiile

martorilor S.G. și S.M., că familia sa a fost strămutată din Bulgaria, județul

Durostor, comuna Uzungi Orman, în România, județul Tulcea, comuna Sarighiol, ca

efect al Tratatului româno - bulgar de la Craiova, din anul 1940, precum și dovada nașterii sale la 11 februarie 1943, în localitatea în care părinții săi

fuseseră strămutați.

Astfel fiind, s-a concluzionat că,

în speță, sunt întrunite cerințele Legii nr. 189/2000, al cărei scop este

acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de

persoanele strămutate, refugiate sau expulzate din motive etnice, inclusiv

pentru copii născuți în condițiile traumatizante ale refugiului.

Împotriva acestei sentințe, în

termen legal, a declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului

București, susținând, în esență, că persoanele născute în perioada strămutării

părinților, nu sunt enumerate între categoriile expres și limitativ prevăzute

de Legea nr. 189/2000, precum și faptul că intimata nu poate fi considerată

persoană strămutată, atâta vreme, cât nașterea sa s-a produs pe teritoriul

României.

Recursul este nefondat și urmează a

fi respins.

Potrivit dispozițiilor art. 1 lit.

c) din Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestui act normativ,

persoana, cetățean român, care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, a suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutată, expulzată sau refugiată în altă

localitate.

Potrivit dispozițiilor art. 2 din

Normele de aplicare a O.G. nr. 105/1999, aprobată și modificată prin Legea nr. 189/2000,

astfel cum au fost aprobate prin H.G. nr. 127/2002, prin persoană strămutată în

altă localitate se înțelege persoana care a fost mutată sau care a fost

obligată să își schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice,

precum și cea care a făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui

tratat bilateral.

Textele legale au avut în vedere

persecuțiile de natură etnică la care au fost supuse unele persoane de

cetățenie română, fără a face distincție între părinți și copiii născuți înainte

sau în perioada strămutării, atâta vreme, cât au suportat împreună consecințele

materiale și morale produse de precaritatea unei asemenea situații.

Cum intimata-reclamantă s-a născut

la data de 11 februarie 1943, în localitatea în care părinții săi au fost

strămutați ca efect al schimbului de populație ratificat prin Tratatul de la Craiova, din 7 septembrie 1940, în mod corect instanța de fond a apreciat că, în speță, sunt

aplicabile dispozițiile Legii nr. 189/2000.

Pentru aceste considerente și

constatând că nu există, potrivit art. 304 și 304

1

fond, Curtea va respinge, ca nefondat, prezentul recurs.

Respinge recursul declarat de Casa

de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 2008 din 30

noiembrie 2005 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 25 mai 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2006-11-10
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3924/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 23 ianuarie 2006, reclamantul S.V. a solicitat, în contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului București, anular
ÎCCJ 2006-04-13
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1280/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 23 iunie 2005, reclamanta B.E. a solicitat anularea hotărârii nr. 14983/84 din 24 mai 2005, emisă de Casa de Pensii
ÎCCJ 2006-11-01
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3748/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 19 ianuarie 2006, reclamanta N.C. a solicitat anularea hotărârii nr. 15541/850 din 2 decembrie 2005, emisă de Casa d
ÎCCJ 2006-11-01
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3750/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 9 februarie 2006, reclamanta I.C. a solicitat anularea hotărârii nr. 15610/905 din 19 decembrie 2005, emisă de Casa
ÎCCJ 2006-10-18
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3480/2006
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, la data de 24 octombrie 2006, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu Casa de Pensii a munici
Sursă