ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6716/2010

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 20 martie

2008, Judecătoria Alexandria, în baza art. 155

1

C. proc. civ., a

suspendat judecarea cauzei privind pe reclamantul B.T. și pe pârâții D.V. și D.A.,

pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 112 pct. 3 și 4 C. proc.

civ..

Tribunalul Teleorman,

secția civilă, prin decizia civilă nr. 335/R din 20 iunie 2008, a respins, ca

nefondat, recursul declarat de reclamantul B.T. împotriva încheierii din 20

martie 2008 a Judecătoriei Alexandria.

Pentru a pronunța

această decizie, Tribunalul a constatat că cererea de chemare în judecată a

reclamantului este informă.

În mod corect prima

instanță a dispus ca acesta să-și precizeze cererea cu privire la obiect,

valoare prejudiciu, motivele de fapt și de drept ale acțiunii, punându-i în

vedere aceste cerințe la termenul din 21 februarie 2008.

Deși recurentul a depus

la dosar o cerere precizatoare, această nouă cerere a fost constatată informă, nefiind

respectate îndrumările instanței în acest sens.

Curtea de Apel București,

secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, prin decizia

civilă nr. 542/R din 15 decembrie 2009, a constatat perimat recursul formulat de

recurentul-reclamant împotriva deciziei Tribunalului Teleorman nr. 335 R din 20

iunie 2008, cu motivarea că, în cauză, a trecut mai mult de un an de la data suspendării,

timp în care niciuna dintre părțile din proces nu a solicitat repunerea pe rol a

recursului.

Împotriva acestei ultime

decizii a declarat recurs reclamantul B.T..

Față de hotărârea atacată

și de dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., în forma în vigoare la data

pronunțării deciziei atacate, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția inadmisibilității

recursului, pe care o consideră întemeiată, pentru următoarele argumente:

Conform textului de lege

sus-menționat, sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date

în apel, precum și, în condițiile legii, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională.

Astfel după cum s-a arătat,

decizia recurată în dosarul de față reprezintă o decizie irevocabilă, în condițiile

art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ. întrucât, prin aceasta, s-a soluționat un

recurs, exercitat, la rândul lui, împotriva unei decizii date în recurs.

În consecință, cum hotărârile

pronunțate în recurs nu fac parte din categoria celor enunțate în art. 299 C.

proc. civ., o hotărâre irevocabilă nefiind susceptibilă de exercitarea acestei căi

extraordinare de atac de reformare, Înalta Curte va respinge recursul declarat de

reclamant, ca inadmisibil.

În baza art. 1 lit. a),

art. 2 și art. 4 din protocolul din 2008 încheiat între Ministerul Justiției și

Uniunea Națională a Barourilor din România, precum și art. 19 alin. (1) O.U.G.

nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, va stabili valoarea

onorariului avocatului G.I. desemnat pentru a asigura asistență juridică recurentului,

în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, în cuantum de 500 RON, sumă ce va

fi suportată din fondurile Ministerului Justiției, având în vedere soluția dată

asupra recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de reclamantul B.T. împotriva deciziei civile nr. 542/R din 15

decembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze

privind proprietatea intelectuală.

Stabilește valoarea onorariului

avocatului G.I. desemnat pentru a asigura asistență juridică recurentului B.T.,

în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, în cuantum de 500 RON, sumă ce va

fi suportată din fondurile Ministerului Justiției.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 10 decembrie 2010.