ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2922/2010

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Decizia nr. 158 de la 23 ianuarie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a admis recursul declarat de reclamanta A.S.S. Alexandria, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre rejudecata apelului pârâtei A.V.A.S. București pe fond Curții de Apel București, secția comercială. Pentru a pronunța această soluție, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, a reținut că, fiind în prezența unei competențe alternative, iar reclamanta este cea care are alegerea între instanțele deopotrivă competente conform art. 12 C. proc. civ., aceasta a promovat litigiul dedus judecății la Tribunalul Teleorman cu respectarea dispozițiilor art. 10.4 C. proc.

civ., respectiv la instanța în a cărei rază teritorială a efectuat plata sumelor de bani pretinse prin acțiune. Împotriva acestei decizii, contestatoarea A.V.A.S. a declarat contestație în anulare, solicitând admiterea contestației în anulare și anularea în întregime a deciziei atacate, cu consecința constatării nulității recursului, invocând drept temei dispozițiile art. 318 C. proc. civ., respectiv dezlegarea cauzei dată de instanța de recurs este rezultatul unor greșeli materiale evidente. În motivarea contestației în anulare, contestatorul arată că recursul admis de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, este semnat de o persoană care nu mai avea calitatea de reprezentant al A.S.S., iar, conform dispozițiilor art. 302 1 pct. d C. proc.

civ., lipsa semnăturii reprezentantului legal atrage nulitatea cererii de recurs. Înalta Curte, examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele : Articolul 318 C. proc. civ. deschide calea contestației în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale numai dacă se are în vedere o greșeală de ordin procedural, de o asemenea gravitate, încât a avut drept consecință darea unei soluții greșite. Legiuitorul a avut în vedere greșeli materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecății în recurs, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor, or, din analiza cauzei deduse judecății, se poate observa că A.V.A.S.

a invocat excepția lipsei calității de reprezentant în fața Curții de Apel, iar, după administrarea de probe pe această excepție, nu a mai înțeles să susțină această excepție. Această excepție nu a fost reiterată în soluționarea recursului, acesta fiind semnat și însușit de intimată, motiv pentru care susținerea contestatoarei este nefondată; argumentele instanței de recurs sunt subsumate motivelor de recurs invocate de intimată și apărărilor contestatoarei, neputând a i se imputa omisiunea de a cerceta excepția lipsei calitătții de reprezentant. Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 318 C. proc. civ., va respinge contestația în anulare declarată de A.V.A.S. ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare declarată de contestatoarea A.V.A.S. București împotriva Deciziei nr. 158 de la 23 ianuarie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 septembrie 2010.