ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3216/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3216/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 175 din 19
decembrie 2005, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins, ca
inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de Ș.E. prin mandatar Ș.I. împotriva
sentinței penale nr. 58 din 13 iunie 2005 pronunțată de Curtea de Apel
București în dosarul nr. 1186/2005.
Pentru a pronunța această sentință,
Curtea de Apel a reținut că, la data de 3 octombrie 2005, Ș.E., prin mandatar Ș.I.,
a formulat cerere de revizuire a sentinței penale 58 din 13 iunie 2005, rămasă
definitivă prin decizia penală nr. 5164 din 14 septembrie 2005 a Înaltei Curți
de Casație și Justiție. A invederat, în motivarea cererii că instanța de
judecată în mod eronat a dispus respingerea plângerii împotriva rezoluției
79/2005 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, pronunțând sentința
penală 58 din 13 iunie 2005 fără a administra probele propuse de petentă.
Examinând actele și lucrările
dosarului, Curtea de Apel București a constatat că în conformitate cu art. 393 C.
proc. pen., sunt supuse revizuirii numai hotărârile judecătorești care conțin o
rezolvare a fondului cauzei, întrucât prin revizuire se urmărește înlăturarea
erorilor pe care le conțin hotărârile judecătorești.
În mod corect a mai reținut Curtea
de Apel București că asemenea erori pot fi întâlnite numai în cazul hotărârilor
care rezolvă fondul cauzei. Prin urmare reținând cele mai sus-arătate Curtea de
Apel București a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.
Împotriva sentinței penale
sus-menționate Ș.E., prin mandatar Ș.I. a formulat recurs, în termen legal
criticând hotărârea judecătorească pentru nelegalitate și netemeinicie sub
aspectul greșitei respingeri a cererii de revizuire.
Examinând hotărârea judecătorească
sub aspectul criticilor formulate de recurentă, cât și din oficiu în
conformitate cu art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen., constată că
recursul este nefondat urmând a fi respins, ca atare, în temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Astfel, Curtea constată că în
conformitate cu art. 393 C. proc. pen., sunt supuse revizuirii numai hotărârile
prin care se soluționează conflictul substanțial penal sau latura civilă. Prin
urmare, sunt susceptibile de a fi atacate cu revizuire numai hotărârile prin
care, pe latură penală s-a pronunțat o soluție de condamnare, de achitare sau încetare
a procesului penal.
Prin urmare, Înalta Curte de Casație
și Justiție constată că sentința penală este temeinică și legală fiind
pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale, recursul promovat fiind
nefondat, urmând a fi respins, ca nefondat, iar recurenta revizuientă fiind
obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de revizuienta Ș.E. împotriva sentinței penale nr. 175 din 19 decembrie
2005 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă pe recurenta revizuientă să
plătească statului suma de 80 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
19 mai 2006.