ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.02.2007

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 663/2007

HOTĂRÂRE
05.02.2007
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 663/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 24 ianuarie

2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală

și pentru cauze cu minori și de familie, în dosar nr. 18622/3/2006,

în baza art. 300

2

b

alin.

(1) și (3) C. proc. pen., s-a dispus, printre altele, menținerea stării

de arest a inculpatului N.C.O.

Pentru a hotărî astfel,

Curtea de Apel București a reținut că în ceea ce-l privește

pe inculpat se mențin temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii

arestării preventive și că sunt întrunite cumulativ

condițiile revăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen., în sensul

că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea

comisă este închisoare mai mare de 4 ani și există probe certe

din care rezultă că lăsarea inculpatului în stare de libertate

prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs inculpatul N.C.O.

Examinând actele și

lucrările dosarului, în raport cu susținerile apărătorului

inculpatului și din oficiu, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul,

din considerentele ce se vor arăta în cele de urmează.

Se constată că în

cauză se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii

arestării preventive, cele prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc.

pen., în sensul că inculpatul a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2

1

)

lit. a) și c) C. proc. pen., pentru care legea prevede pedeapsa închisorii

mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea inculpatului

în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

În plus, prin sentința

penală nr. 1443 din 22 noiembrie 2006, Tribunalul București, secția

I penală, l-a condamnat pe inculpatul N.C.O. la pedeapsa de 3 ani și

6 luni închisoare.

În raport cu cele

arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul inculpatului N.C.O. împotriva încheierii

din 24 ianuarie 2007 a Curții de Apel București, secția a II-a penală

și pentru cauze cu minori și familie, pronunțată în dosarul

nr. 18622/3/2006 (3626/2006).

În baza art. 192 C. proc.

pen., va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat

și către apărătorul desemnat din oficiu.

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de inculpatul N.C.O. împotriva încheierii din 24 ianuarie

2007 a Curții de Apel București, secția a II-a penală

și pentru cauze cu minori și familie, pronunțată în dosarul

nr. 18622/3/2006 (3626/2006).

Obligă recurentul inculpat la

plata sumei de 140 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de

40 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 5 februarie 2007.

Sursă