ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1250/2007

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 101/ F din 7 decembrie 2006 a Curții de Apel Pitești, în baza art. 278 1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., s-a admis plângerea părții vătămate B.N. formulată împotriva rezoluției nr. 989/II/2/2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești. Rezoluția a fost desființată, iar cauza a fost trimisă procurorului în vederea începerii urmăririi penale, urmând să se stabilească următoarele: - câte cercetări prealabile vizând partea vătămată B.N.

a efectuat intimatul U.G., începând din anul 2002; - atribuțiile persoanei desemnate să efectueze aceste cercetări, actele efectuate, stadiul cercetărilor și înscrisurile întocmite de intimat pe parcursul cercetărilor și cu ocazia finalizării acestora; - măsurile luate urmare acestor cercetări, de către care organe, în care dosare; - dacă la stabilirea sancțiunii disciplinare au fost avute în vedere și concluziile intimatului expuse urmare controlului tematic; - cine a întocmit și semnat raportul nr. 120012 din 12 februarie 2003 al Corpului de control al I.G.P. și în baza căror acte; - dacă în cadrul controlului tematic s-a efectuat o cercetare prealabilă efectivă, cine a efectuat-o, cum s-a finalizat; - dacă după conexarea dosarelor în care s-au întocmit notele de constatare S/59018/2003 și S/59010/2003 cu dosarul nr. 26017/2003 al I.G.P.R.

acestea au fost disjunse și cum au fost soluționate; - cine a întocmit notele menționate și care au fost actele de cercetare care au stat la baza lor; - să se stabilească activitatea intimatului în fiecare caz în parte, toate înscrisurile întocmite de acesta, dacă aceste înscrisuri au fost supuse aprobării; - dacă înscrisurile de dosar întocmite de intimat, au fost înregistrate la I.P.J. Argeș și care a fost rezoluția aplicată de persoana căreia îi erau adresate; - orice alte acte se vor dovedi necesare pentru aflarea adevărului în cauză.

Pentru a stabili faptele și împrejurările de mai sus, procurorul va solicita relații de la Inspectoratul de poliție al județului Argeș și I.G.P.R., copii certificate ale înscrisurilor menționate în prezenta hotărâre, va verifica personal înregistrările privind circuitul înscrisurilor din dosarele de cercetare (disciplinară sau tematică) care vizau pe partea vătămată, va stabili conținutul fiecărui dosar, va reaudia partea vătămată și intimatul pentru a stabili cronologia faptelor, precum și pe celelalte persoane implicate, va administra orice alte probe vor fi considerate necesare. S-a reținut că petentul B.N., comisar în cadrul I.P.J.

Argeș a formulat plângere penală la data de 2 martie 2006 împotriva comisarului șef de poliție U.G., solicitând tragerea acestuia la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 și 323 C. pen., în legătură cu modul în care acesta și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu în efectuarea unei anchete administrative dispuse de conducerea IPJ Argeș în legătură cu activitatea profesională a petentului. Prin rezoluția nr. 45/P/2006 din 14 iulie 2006, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul U.G. pentru faptele sesizate, în temeiul dispozițiilor art. 228 și art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. S-a apreciat că faptele săvârșite de comisarul șef (în rezervă) U.G.

nu sunt prevăzute de legea penală, intrând sub incidența dispozițiilor contenciosului-administrativ. Asupra modului de efectuare a anchetei administrative și a sancțiunii aplicate persoanei vătămate de conducerea .G.P.R. s-au pronunțat instanțele de judecată, hotărârile judecătorești fiind definitive și irevocabile, sancțiunea dispusă intrând în puterea lucrului judecat. Plângerea formulată de persoana vătămată B.N. împotriva măsurii dispuse de procuror, în condițiile art. 275 – art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă, ca neîntemeiată, de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești prin rezoluția nr. 989/II/2/2006 din 19 octombrie 2006. În conformitate cu dispozițiile art. 278 1 C. proc.

pen., petiționarul s-a adresat cu plângere instanței de judecată, criticând modul superficial în care s-a făcut cercetarea penală de către procuror. Curtea de Apel Pitești a considerat plângerea întemeiată și admițând-o, a desființat rezoluția de netrimitere în judecată, trimițând cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale. Împotriva acestei sentințe penale au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și intimatul U.G. Procurorul a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 pct. 9, 10 și 18 C. proc. pen., criticând hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie. Printr-un prim motiv de recurs s-a învederat neconcordanța dintre minuta și dispozitivul sentinței penale nr. 101/ F din 7 decembrie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, instanța încălcând dispozițiile art. 309, 354 și urm. C. proc.

pen. Prin al doilea motiv de recurs se critică soluția instanței de fond care, nepronunțându-se prin dispozitiv asupra rezoluției nr. 45/P/2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești a lăsat nesoluționată plângerea petentului și a pus procurorul în situația de a nu se putea conforma dispoziției primite de a nu începe urmărirea penală, atâta timp cât rezoluția de netrimitere în judecată nu a fost desființată. În sfârșit, s-a arătat că instanța de fond a comis o gravă eroare de fapt când a dispus trimiterea dosarului la procuror, în vederea începerii urmăririi penale și clarificării unor aspecte și situații de fapt, întrucât acestea fie erau deja lămurite cu ocazia efectuării actelor premergătoare în cauză, fie nici nu pot fi administrate de organul de urmărire penală, fiind atributul exclusiv al instanței de judecată de contencios-administrativ.

În recursul său, intimatul U.G. a criticat soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică, deoarece nu se face vinovat de săvârșirea vreunei fapte penale, astfel că nu se impune începerea urmăririi penale împotriva sa. Temeiul juridic al recursului îl constituie dispozițiile art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen. Examinând recursurile, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acestea sunt întemeiate, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 309 alin. (1) C. proc. pen., rezultatul deliberării se consemnează într-o minută care trebuie să aibă conținutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii.

Prin minuta sentinței nr. 101/ F din 7 decembrie 2006, pronunțată de Curtea de Apel Pitești s-a dispus desființarea rezoluției nr. 45/P/2006 din 14 iulie 2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în timp ce, prin dispozitivul aceleiași hotărâri judecătorești a fost desființată rezoluția nr. 989/II/2/2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești. În consecință, există contradicție între minută și dispozitivul hotărârii cu privire la rezoluția procurorului care a fost desființată prin admiterea plângerii formulată de petentul B.N. Dosarul penal nr. 45/P/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești a fost soluționat prin rezoluția cu același număr din data de 14 iulie 2006 care însă nu a fost desființată prin dispozitivul hotărârii pronunțată de Curtea de Apel Pitești, ca urmare a admiterii plângerii formulată de petiționar.

În schimb, a fost desființată, prin dispozitivul hotărârii, numai rezoluția nr. 989/II/2/2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești. Prin această ultimă rezoluție din 19 octombrie 2006, în baza art. 278 C. proc. pen., s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul B.N. împotriva rezoluției din 14 iulie 2006 adoptată de procuror în dosarul nr. 45/P/2006 al parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești și deci, rezoluția procurorului prin care s-a soluționat dosarul nr. 45/P/2006 nu a fost desființată de instanța de judecată prin dispozitivul hotărârii pronunțate. Potrivit art. 278 1 alin. (2) C. proc. pen., „după respingerea plângerii făcute conform dispozițiilor art. 275 – art. 278 C. proc.

pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, persoana vătămată poate face plângere în termen de 20 de zile, iar potrivit alin. (8) pct. a al aceluiași articol, instanța de judecată admițând plângerea, prin sentință desființează rezoluția sau ordonanța atacată. Atâta timp cât prin dispozitivul hotărârii, instanța de judecată nu s-a pronunțat cu privire la rezoluția atacată și prin care s-a soluționat dosarul de urmărire penală nr. 45/P/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, ci cu totul la o altă rezoluție, respectiv nr. 989/II/2/2006 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești”, Curtea constată că instanța de judecată nu a soluționat fondul cauzei. Așa fiind, constatând existența cazului de casare prevăzută de art. 385 9 pct. 9 C. proc.

pen., Curtea urmează să admită recursurile declarate, să caseze sentința instanței de fond și să trimită cauza spre rejudecare la aceeași instanță, Curtea de Apel Pitești. Instanța de fond va avea în vedere la soluționarea cauzei și celelalte critici formulate prin recursurile procurorului și ale intimatului. Văzând dispozițiile art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., art. 192 alin. (3) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și de intimatul U.G. împotriva sentinței penale nr. 101/ F din 7 decembrie 2006 a Curții de Apel Pitești. Casează sentința penală atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, Curtea de Apel Pitești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 7 martie 2007.