ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4076/2008

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 94/ F din 16 octombrie 2008, Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarii P.C. și P.M.  împotriva rezoluției din data de 04 iulie 2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. 21/P/2007 și a menținut rezoluția atacată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Prin ordonanța dată în dosarul nr. 21/P/2007 din 4 iulie 2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 228 alin. (4) C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 290, 291, 215, 246, 193, 253 C. pen., față de M.G. Tot prin aceiași ordonanță s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței soluționării ei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Bălcești, pentru a se efectua cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 290, 291, 215 și 246 față de S.P., S.V., G.N., G.M., M.G. și N.E.

Prin rezoluția mai sus-menționată s-a reținut că faptele sesizate împotriva procurorului M.G. nu există în materialitatea lor, iar cu privire la plângerea formulată împotriva numiților S.P., S.V., G.N., G.M., M.G. și N.E., aceasta este de competența Judecătoria Bălcești.

Împotriva rezoluției procurorului, petiționarii P.C. și P.M. au formulat plângere la procurorul ierarhic superior, și prin rezoluția dată în dosarul nr. 721/II/2/2008 din 13 august 2008 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în temeiul art. 278 C. proc. pen., s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii formulată de petiționarii P.C. și P.M. împotriva ordonanței nr. 21/P/2007 din 4 iulie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, cu motivarea că din conținutul actelor premergătoare începerii urmăririi penale, s-a constatat și s-a stabilit în mod just că faptele nu există în ceea ce privește pe M.G. și în ceea ce privește faptele reclamate privind pe S.P., S.V., G.N., G.M., M.G. și N.E., competența de soluționare a plângerii aparține Parchetului de lângă Judecătoria Bălcești.

Împotriva celor două rezoluții, petiționarii P.C. și P.M., au formulat plângere, în termen legal, în temeiul art. 278

1

C. proc. pen., adresată Curții de Apel Pitești și au învederat că tatăl intimatului a vândut terenul în anul 1956, teren pe care intimatul l-a mai vândut încă odată în anul 1992 și au solicitat să se efectueze o expertiză, întrucât există infracțiunile de fals și uz de fals.

Curtea de Apel Pitești, examinând plângerea, a respins, ca nefondată, plângerea petiționarilor P.C. și P.M. împotriva rezoluției din data de 04 iulie 2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. 21 /P/2007 și a menținut rezoluția atacată, cu motivarea a fost efectuat un raport de constatare tehnico-științifică prin care se concluzionează, nu se poate stabili dacă semnătura din finalul cererii a fost executată de către aceiași persoană, care a semnat chitanța pe numele Ș.G.M. și că soluția dată de parchet, de neîncepere a urmăririi penale împotriva numitului M.G., este legală și temeinică.

împotriva hotărârii Curții de Apel Pitești a declarat recurs petiționarul P.C. prin care a arătat că hotărârea pronunțată este nelegală și a solicitat trimiterea cauzei la Curtea de Apel Ploiești pentru efectuarea unei expertize grafologice, deoarece actele premergătoare sunt incomplete.

Recursul este nefondat urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:

Analizând actele și lucrările dosarului, inclusiv ordonanțele atacate și hotărârea primei instanțe se constată că în mod justificat s-a respins plângerea formulată de petiționarii P.C. și P.M.

Solicitarea petiționarului de a trimite dosarul la Curtea de Apel Pitești în vederea efectuării unei expertize grafologice nu poate fi primită, întrucât la dosarul parchetului există raportul de constatare tehnico-științifică nr. 10897 din 30 iunie 2008, emis de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative, I.P.J. Argeș - Serviciul Criminalistic, astfel că, această expertiză a fost deja efectuată, și s-a concluzionat că nu se poate stabili dacă semnătura din finalul cererii a fost executată de aceiași persoană, care a semnat chitanța pe numele Șt.M., întrucât nu se pot efectua comparații grafice privind actele xerografiate, față de procedura de lucru nr. 201805/2006 emisă de I.G.P.R.I.C.

Curtea de Apel Pitești a constatat în urma analizării probelor, față de concluziile raportului de constatare tehnico-științifică, că soluția de neîncepere a urmăririi penale, sub aspectul tuturor infracțiunilor reclamate, este legală și temeinică.

Din probele administrate în cauză, Înalta Curte constată că nu rezultă niciun fel de indiciu că intimatul ar fi comis infracțiunile reclamate prevăzute de art. 290, 291, 215, 246, 194, 193 și 253 C. pen., în cauză nu există infracțiunile pentru care s-au efectuat cercetări, probatoriul a fost evaluat corect așa încât hotărârea instanței de fond va fi menținută ca legală și temeinică

De asemenea, Înalta Curte a constatat că în cauză nu s-au produs încălcări ale legii, prima instanță a analizat corect probatoriul existent la dosar și a stabilit că rezoluțiile atacate sunt legale și temeinice și nu există indicii temeinice sau probe din care să rezulte că intimatul ar fi săvârșit infracțiunile reclamate, constatându-se în cauză incidența dispozițiilor art. 10 lit. a) C. proc. pen.

în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b C. proc. pen., Înalta Curte urmează să respingă recursul declarat de petiționarul P.C., ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul P.C. împotriva sentinței penale nr. 94/ F din 16 octombrie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie

Obligă recurentul petiționar să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 9 decembrie 2008.