ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1385/2007
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1385/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursurilor de
față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința
penală nr. 175 din 6 noiembrie 2006, Curtea de Apel București, secția
a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins,
ca nefondată, plângerea formulată de petenta P.M. împotriva
rezoluției din data 8 mai 2006 dispusă de Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel București, în conformitate cu dispozițiile art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen.
În baza art. 192 alin. (2) C.
proc. pen., petenta a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare
către stat în sumă de 30 lei.
S-a reținut că, la
data de 24 iulie 2003, persoana vătămată P.M. a formulat
plângere penală prin care a sesizat faptul că a fost indusă în
eroare de făptuitorii U.N. și R.F. cu ocazia încheierii unui contract
de vânzare-cumpărare, având ca obiect un imobil situat pe raza Sectorului
2 București, înscrisul fiind autentificat de notarul public P.C.M.
Prin rezoluția nr. 2504/P/2004
din 8 mai 2006, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a
dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public,
pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246,
249, 289 C. pen., în temeiul dispozițiilor art. 228 alin. (4) și art.
10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., cu referire la art. 51 alin. (1) C. pen.,
reținându-se că acesta a fost în eroare la momentul autentificării
actului de vânzare-cumpărare.
Plângerea formulată de
persoana vătămată împotriva măsurii dispusă de
procuror, potrivit dispozițiilor art. 275 – art. 278 C. proc. pen., a fost
respinsă, ca neîntemeiată, de procurorul general al Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel București, prin rezoluția nr. 1499/II/2/2006
din 18 septembrie 2006.
În temeiul
dispozițiilor art. 278
1
C. proc. pen., petiționara s-a
adresat cu plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi
penale instanței de judecată.
Curtea de Apel
București, secția a II-a penală, a apreciat soluția de
netrimitere în judecată ca legală și temeinică și, în
consecință, a respins plângerea ca nefondată.
Împotriva acestei
sentințe a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
București și petenta P.M.
Parchetul a solicitat
admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei
spre rejudecare la instanța competentă, întrucât a fost
soluționată cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare
la competența materială.
Petiționara a solicitat
prin motivele scrise de recurs, casarea sentinței pronunțate,
admiterea plângerii și trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii
urmării penale, față de notarul public.
Prin concluziile orale,
petiționara a solicitat casarea hotărârii atacate și trimiterea
cauzei spre competentă soluționare Judecătoriei Sectorului 2
București.
Examinând recursurile,
Înalta Curte de Casație și Justiție constată că
acestea sunt întemeiate pentru următoarele considerente.
Legea nr. 356/2006 pentru
modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum
și pentru modificarea altor legi (M. Of. nr. 677/7.08.2006) a modificat,
prin art. I pct. 13, conținutul art. 28
1
pct. 1 lit. b) C.
proc. pen., astfel că de la data intrării în vigoare a legii
arătate, la 30 zile de la publicarea ei, infracțiunile
săvârșite de notarii publici se judecă în primă
instanță de judecătorie.
Pe de altă parte,
conform dispozițiilor art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen.,
plângerea împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de
netrimitere în judecată, se adresează la instanța căreia
i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă
instanță.
Având în vedere aceste
dispoziții legale, precum și faptul că plângerea
petiționarei a fost adresată instanței la data de 4 octombrie
2006, rezultă că soluționarea cauzei revenea Judecătoriei
Sectorului 2 București, ca instanță de judecată competentă
material și teritorial.
În consecință,
având în vedere cazul de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 1 C.
proc. pen., Curtea urmează să admită recursurile, să caseze
sentința atacată și să trimită cauza spre
competentă soluționare Judecătoriei Sectorului 2 București.
Văzând și
dispozițiile art. 385
15
pct. 2 lit. c) C. proc. pen., art. 192 alin.
(3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate
de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și de
petiționara P.M. împotriva sentinței penale nr. 175 din 6 noiembrie
2006 a Curții de Apel București, secția a II-a penală
și pentru cauze cu minori și familie.
Casează sentința
penală atacată și dispune trimiterea cauzei spre competentă
soluționare la Judecătoria sector 2 București.
Definitivă.
Pronunțată în
ședință publică, azi 13 martie 2007.