ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1828/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, cu nr. 8457/CA/2004,

reclamanta SC P. SRL a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Integrării

Europene, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligat

pârâtul, ca autoritate contractantă în cadrul programului Phare 2001 Coeziune

Economică și Socială, componenta A 1 – asistență pentru IMM CFP 1/2003, să

declare eligibil Proiectul intitulat „Dezvoltarea activității de producere și

export a mangalului”, depus de reclamantă în cadrul programului menționat.

Totodată, reclamanta a solicitat

anularea actului nr. 9446 din 19 decembrie 2003, emis de pârât, constatarea

îndeplinirii condițiilor de eligibilitate impuse de Ghidul solicitantului și

obligarea pârâtului la alocarea sumei de 100.000 Euro, ca finanțare

nerambursabilă.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că, în urma analizării proiectului depus de Agenția de Dezvoltare

Regională Vest în cadrul Programului Phare 2001, Comisia de selecție a hotărât

că proiectul este neeligibil, deoarece societatea nu este o întreprindere

operațională, aceasta nedepunând bilanțul contabil la data de 31 decembrie

soluția fiindu-i comunicată prin adresa nr. 9446 din 19 decembrie 2003.

S-a mai susținut că societatea

reclamantă a fost înființată în 12 noiembrie 2002, având ca obiect principal de

activitate, producerea și comercializarea de mangal și nu a derulat activități

de producție sau de comercializare imediat după înființare, axându-se la

început pe contactarea viitorilor clienți și furnizori și încheierea

contractelor cu aceștia. În acest sens, societatea reclamantă a depus la Administrația Financiară, o declarație pentru lipsă de activitate, care ține loc de bilanț

contabil.

De asemenea, s-a arătat că la data

limită de depunere a proiectului, 9 iunie 2003, societatea avea în primele 5

luni ale anului 2003, o cifră de afaceri de aproximativ 5 miliarde lei,

îndeplinind condițiile de eligibilitate.

Prin sentința civilă nr. 336 din 22

iunie 2004, Curtea de Apel Timișoara a declinat competența judecării cauzei, în

favoarea Tribunalului Caraș Severin, considerând că raportul dedus judecății nu

are natură administrativă, conform art. 1 din legea 29/1990, ci este vorba

despre un litigiu comercial, neevaluabil în bani, încadrat în prevederile art. 2

alin. (1) lit. a) C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 2435 din 21

septembrie 2004, Tribunalul Caraș Severin, secția civilă, a declinat competența

judecării cauzei, în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios

administrativ, în temeiul art. 3 pct. 1 C. proc. civ., apreciind că scrisoarea de respingere a proiectului pârâtului este un act administrativ.

Prin sentința nr. 2748 din 16

noiembrie 2004, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanta SC

P. SRL, în contradictoriu cu Ministerul Integrării Europene și a anulat actul

administrativ nr. 9446 din 19 decembrie 2003, emis de pârât. A obligat pârâtul

să declare eligibil proiectul depus de reclamantă, în cadrul Programului Phare

2001 - Coeziune economică și socială, Componenta CFP - 1/2003 și să recunoască

îndeplinirea condițiilor de eligibilitate impuse de Ghidul Solicitantului de

către reclamantă. A respins, ca prematur, capătul de cerere privind obligarea

pârâtului la alocarea sumei de 100.000 euro, ca finanțare nerambursabilă.

În considerentele hotărârii,

instanța de fond a reținut că pârâtul Ministerul Integrării Europene i-a

comunicat societății reclamante, ca răspuns la contestația formulată de

aceasta, privind rezultatul evaluării proiectului depus în cadrul Programului

Phare 2001 - Coeziune Economică și Socială, că proiectul a fost declarat

neeligibil, întrucât reclamanta nu a demonstrat că a fost societate

operațională (a desfășurat activități în anul 2002), neanexând la dosar

bilanțul contabil pe anul 2002. Conform Ghidului solicitantului - pct. 2.4.1.,

decizia autorității contractante, de a respinge o cerere sau de a nu acorda o

finanțare nerambursabilă, este finală.

A mai reținut Curtea de Apel

București că în temeiul pct. 2.2.4. din ghidul solicitantului, conceptul de

întreprindere operațională a fost explicat de autoritatea pârâtă, ca fiind o

întreprindere care a desfășurat activitate în anul fiscal precedent și trebuie

să prezinte o copie de pe bilanțul contabil încheiat la 31 decembrie 2002, din

care să rezulte inclusiv că nu a înregistrat pierderi. Față de aceste

prevederi, instanța de fond a considerat că exercitarea dreptului de apreciere

al autorității publice s-a făcut, însă, în mod abuziv, cu încălcarea

condițiilor de eligibilitate prevăzute de pct. 2.1.1. din ghidul solicitantului.

S-a motivat, de asemenea, că

potrivit pct. 2.1.1. lit. b), c) și f) din ghidul solicitanților pot fi

eligibile și microîntreprinderile recent înființate, care nu au înregistrat

pierderi fiscale în anul fiscal precedent solicitării finanțării nerambursabile,

iar a stabili în mod unilateral că o astfel de întreprindere, înființată la

sfârșitul anului 2002, cum este societatea reclamantă, nu este operațională,

pentru că nu a avut activitate în anul 2002, fără a ține seama de evoluția în

mediul de afaceri, până la data limită de depunere a dosarului, constituie o

încălcare a condițiilor de eligibilitate menționate mai sus și a înseși

obiectivelor și priorităților Programului de finanțare, astfel cum sunt

stabilite în pct. 1.2. al Ghidului solicitantului.

În ceea ce privește soluția de

respingere a capătului de cerere privind obligarea pârâtului la alocarea sumei

de 100.000 Euro, ca finanțare nerambursabilă, instanța de fond a reținut că

acesta este prematur formulat, întrucât stabilirea cuantumului finanțării

nerambursabile se face printr-un contract între autoritatea contractantă și

solicitant, ulterior constatării eligibilității și deciziei de acordare a

finanțării, conform procedurii prevăzute de pct. 2.5. din Proiect.

Împotriva acestei sentințe a declarat

recurs, în termen legal, pârâtul Ministerul Integrării Europene, invocând

motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ.

Se susține că în mod netemeinic

instanța de fond a apreciat că intimata-reclamantă se încadra în conceptul de

întreprindere operațională, întrucât aceasta avea depusă la administrația

financiară, o cerere de suspendare a activității, încă de la înființarea sa.

Cu privire de la evaluarea dosarelor

participante la licitație, se arată că aceasta a fost făcută de o comisie de

evaluare constituită special pe perioada evaluării, ministerul neavând nici un

reprezentant cu drept de vot.

Recursul este nefondat, pentru

următoarele considerente:

SC P. SRL a fost înființată la data

de 12 noiembrie 2002, având ca obiect principal de activitate, producerea și

comercializarea de mangal. Imediat după înființare, societatea nu a derulat activități

concrete de producție sau de comercializare, axându-se pe contactarea

viitorilor clienți și furnizori.

În opinia recurentului-intimat,

lipsa de activitate în anul 2002 este sinonimă cu lipsa de operaționalitate a

societății, ca o condiție de eligibilitate, ceea ce nu corespunde realității.

Lipsa de activitate este o perioadă

provizorie din existența unei societăți comerciale, datorată activității

pregătitoare imediat înființării acesteia (găsirii unor spații de producție,

întocmirii primelor contracte cu clienții și furnizorii etc.).

Această lipsă de activitate nu

presupune suspendarea activității societății.

Lipsa de operaționalitate presupune

că societatea să nu poată derula acte și fapte de comerț, să aibă activitatea

suspendată, comunicată Registrului Comerțului și Administrației Financiare, să

fie în stare de faliment sau pe cale de lichidare.

Ministerul Integrării Europene i-a

comunicat reclamantei-intimate, în urma contestației privind rezultatul

evaluării proiectului depus în cadrul Programului Phare 2001 - Coeziune

Economică și Socială la Agenția de Dezvoltare Regională Vest, că proiectul a

fost în mod corect declarat neeligibil, întrucât reclamanta nu a demonstrat că

a fost societate operațională, (întrucât reclamanta îndeplinea condițiile de

eligibilitate prevăzute de Ghidul solicitantului, iar ministerul nu a ținut

seama de evoluția ei și mediul de afaceri, în mod corect instanța de fond a

anulat actul atacat și a obligat pârâtul să declare eligibil proiectul depus de

reclamantă).

Așa fiind, recursul declarat de

pârât va fi respins ca nefondat.

Privitor la cererea de acordare a

cheltuielilor de judecată formulată de intimata-reclamantă, aceasta urmează a

fi respinsă, întrucât la dosar nu au fost prezentate actele doveditoare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

Ministerul Integrării Europene împotriva sentinței civile nr. 2748 din 16

noiembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Respinge cererea de acordare a

cheltuielilor de judecată formulată de intimata SC P. SRL Reșița.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 23 mai 2006.