ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7410/2006

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 969 din 2

noiembrie 2004, Tribunalul Suceava a admis acțiunea

formulată

de reclamantă D.R.I. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Rădăuți prin

Primar, a desființat dispoziția nr. 1030 din 8 aprilie 2004, emisă de primarul

Municipiului Rădăuți și a dispus restituirea prin

măsuri reparatorii a cotei de

3

A din imobilele

casă și teren

în suprafață de 475 mp, situate în Rădăuți, identice cu p.f. 51/1 și 51/2 din

C.F. nr. 2350 a comunei cadastrale Rădăuți.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut în esență, că, reclamanta a făcut dovada cu extrasul

de carte funciară că a fost proprietară imobilelor în litigiu, în limita

cotei indivize de 3/8, imobile ce au fost

preluate abuziv de statul român, în baza Decretului nr.

134 din 2

aprilie 1949.

În acest sens, a avut în vedere că

acțiunea reclamantei este întemeiată în conformitate cu prevederile art. 1

alin. (2) din Legea nr. 10/2001 și a dispus restituirea prin măsuri reparatorii

în echivalent a cotei de 3/8 din imobilul în litigiu.

Prin decizia civilă nr. 165 din 14 februarie

2005, Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul

Municipiul Rădăuți prin Primar împotriva sentinței civile nr. 969 din 2

noiembrie 2004, pronunțată de Tribunalul Suceava.

S-a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de

judecată.

Instanța de apel a reținut că, potrivit extrasului de C.F.

nr. 2350 al comunei cadastrale Rădăuți, fostă proprietară tabulară a p.f. 51/2

și 51/1, în limita cotei indivize de 3/8 a fost reclamantă D.R.I.

, (fostă G.), iar cealaltă cotă indiviză de 5/8 a fost proprietatea

numitului A.T.

În baza Decretului nr.

134/1949 pentru naționalizarea unităților sanitare, imobilele intabulate în

C.F. nr. 2350 a comunei cadastrale Rădăuți, în cota indiviză de 3/8,

proprietatea

reclamantei, au fost preluate de stat, tară

acordarea vreunei despăgubiri.

În aceste condiții, instanța a reținut

că reclamanta a dovedit că a fost proprietara cotei

indivize de 3/8 din imobilele intabulate în C.F. 2350 a comunei

cadastrale Rădăuți, și că acestea

nu au fost proprietatea fratelui său

A.G., că preluarea s-a făcut în baza Decretului nr.

134/1949, cu titlu valabil, se încadrează în prevederile art. 2 alin.

(1) din Legea nr. 10/2001, imobilele proprietatea sa fiind preluate abuziv și

care trebuie restituite.

În plus, nefăcându-se dovada că

reclamanta a fost despăgubită pentru imobilele

naționalizate, s-a reținut că în mod corect, instanța de fond a conchis

că în cauză nu sunt

incidente dispozițiile art. 12 din Legea nr.

10/2001.

Împotriva deciziei civile nr. 165 din 14

februarie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Suceava a declarat recurs pârâtul

Municipiul Rădăuți prin Primar, care, invocând art. 304 pct. 7-9 C. proc. civ.

susține că, în mod greșit s-a reținut că reclamanta a făcut dovada că este

persoană îndreptățită la restituirea imobilelor, a dreptului său de proprietate

și a preluării în mod abuziv a acestora.

Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Din examinarea criticilor formulate in

extenso de către recurent, se reține că acestea pot fi încadrate în motivul de

recurs prev. de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece vizează aplicarea

greșită a dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 10/2001, referitoare la actelor

doveditoare ale dreptului de proprietate, a calității de persoană îndreptățită

și a modului de preluare a imobilelor în discuție de către stat.

Dispozițiile înscrise în art. 304 pct.

9 C. proc. civ. invocate de recurent nu sunt incidente în cauză, deoarece

instanța prin hotărârea recurată în mod corect a aplicat dispozițiile art. 22

din Legea nr. 10/2001.

În acest sens s-a reținut că

proprietarul imobilului în litigiu a fost G.S., tatăl intimatei-reclamante,

decedat în anul 1930 și moștenit de L.G. în calitate de soție

supraviețuitoare și cei doi fii R.I. și

A.G., prima cu cota de 2/8 și ceilalți cu

cote de câte 3/8

fiecare.

Prin

Decretul nr. 134 din 2 aprilie 1949 privind naționalizarea unităților sanitare,

cota de 3/8 din

imobilele înscrise în C.F. nr. 2350 a

comunei cadastrale Rădăuți aparținând reclamantei din

cauză a fost preluată de statul român, astfel că s-a făcut dovada

preluării abuzive a imobilului,

care se încadrează în dispozițiile art.

2 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, cât și a dreptului de proprietate al

reclamantei.

Intimata-reclamantă a depus extrasul de C.F.

nr. 2350 al comunei Rădăuți din

care

rezultă că proprietar anterior preluării imobilului de către statul român

pentru cota de 3/8 a

fost (R.) I.G., fiica lui G.S. și G.L., născută la

27 aprilie

1920 (fila 9 dosar fond),

căsătorită ulterior D., așa cum rezultă din certificatul de căsătorie,

prezentat

în recurs (fila 13).

Prin actele de stare civilă, anexate la dosarul cauzei

(certificat de naștere și certificat de

căsătorie), prin extrasul de C.F. nr. 2350 a comunei cadastrale Rădăuți

și Decretul nr. 134/1949,

actul de preluare de către stat

a imobilelor, intimata-reclamantă a dovedit în conformitate cu

cerințele art. 22 din Legea nr. 10/2001 că este

persoană îndreptățită la restituirea de măsuri

reparatorii prin

echivalent pentru cota de 3/8 din imobilul casă și teren, situate în Rădăuți,

identice cu p.f. 51/1 și 51/2 de 475 mp,

evidențiat în C.F. nr. 2350 a comunei

cadastrale Rădăuți, imobil preluat

abuziv de către statul român, ca fostă proprietară tabulară, astfel că este

nefondată critica recurentului.

Față de considerentele de mai sus, recursul declarat de

Municipiul Rădăuți prin Primar va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGH

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul

Municipiul Rădăuți prin primar

împotriva deciziei nr. 165

din 14 februarie 2005 a Curții de Apel Suceava, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 septembrie 2006.