ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5386/2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5386/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 13/ MF din 4 octombrie 2005 a

Tribunalul Argeș, au fost condamnați inculpații:

- F.K., la două pedepse de câte 3

ani și 6 luni închisoare fiecare, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzut de art.

12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., art. 74 – art. 76 lit. b) C. pen., și art. 13 C. pen. și,

respectiv, prevăzut de art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 – art. 76 lit. b) C. pen. și art. 13

C. pen.

În baza art. 33 – art. 34 C. pen.,

pedepsele aplicate au fost contopite, dispunându-se ca inculpatul să execute

pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.

Starea de arest preventiv, a

inculpatului a fost menținută, iar prevenția a fost dedusă de la 20 mai 2004,

la zi. În baza art. 117 C. pen., s-a dispus expulzarea inculpatului din

România.

- A.A.M., la două pedepse de cate 3

ani și 6 luni închisoare și cate 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen., fiecare, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., art. 74 – art. 76 lit. b) C. pen. și art. 13 C. pen. și,

respectiv, prevederile art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 – art. 76 lit. b) C. pen., art. 13 C. pen.

În baza art. 33 – art. 34 C. pen.,

pedepsele aplicate au fost contopite, dispunându-se ca inculpata să execute

pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare și întreruperea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe timp de 2 ani.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus

arestul preventiv de la 13 mai 2004 la 13 mai 2005.

În baza art. 118 lit. d) C. pen.,

s-a confiscat de la fiecare inculpat  suma de cate 35.370 euro sau echivalentul

în lei la data executării.

Inculpații au fost obligați la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

În perioada iunie 2003 – mai 2004,

inculpații F.K. și A.A.M. au racolat din România 18 tinere femei și minore pe

care le-au obligat să se prostitueze în Grecia.

Victimele au fost induse în eroare,

fiind asigurate că vor fi angajate în restaurante și baruri și vor primi o

salarizare convenabilă.

Inculpații s-au ocupat de procurarea

documentelor de călătorie necesare, le-au asigurat transportul și cazarea,

victimelor minore B.F.A. și M.A.F. fiindu-le plătite și toate taxele aferente.

În Grecia, inculpații au organizat

activitatea de practicare a prostituției de către cele 18 femei, fie la

domiciliul clienților, fie în anumite apartamente sau într-un așa numit birou

de masaj erotic.

Inculpații supravegheau strict

activitatea victimelor cărora le reținuseră pașapoartele, desemnând

colaboratori locali (precum S.P., A.A.) care se ocupau de transportul lor la

diferitele locații, încasau sumele de bani primite pentru relațiile sexuale

întreținute.

Urmare a activității infracționale

desfășurate, inculpații au primit în perioada decembrie 2003 – 2004, din

Grecia, suma totală de 42.140 euro, provenind din practicarea prostituției de

către B.E.C., V.M., B.M.A., S.G., S.S., B.F.A., G.G., M.A.F., N.R.F. și F.A.C.,

I.O.G., F.R., F.G.M., B.A.M., C.P., L.C.I., S.M.T., I.A.M.

Situația de fapt și vinovăția

inculpaților au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în

cauză: plângerile și declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor,

procese-verbale de confruntare, procese-verbale de percheziție, proces-verbal

de citire a mesajelor telefonice, adresele Ambasadei României la Atena și ale

Biroului Național Interpol, formulare de trimitere a sumelor de bani on-line,

certificarea înregistrărilor convorbirilor telefonice și ale SMS-urilor,

declarațiile inculpaților.

Împotriva acestei sentințe penale au

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și inculpații.

În apelul său parchetul a criticat

sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că:

- au fost încălcate dispozițiile art.

357 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., prin aceea că instanța nu s-a pronunțat

asupra măsurii preventive de obligare de a nu părăsi localitatea dispusă de

inculpata A.A.M. la data de 13 mai 2005;

- în mod netemeinic s-au reținut în

favoarea celor doi inculpați circumstanțe atenuante cu consecința reducerii

pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, activitatea infracțională

desfășurată de aceștia impunând aplicarea unor pedepse severe.

Inculpatul F.K. a criticat sentința

pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că probele administrate nu

conduc la stabilirea vinovăției sale, astfel că se impune achitarea în temeiul art.

10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. În subsidiar, a solicitat schimbarea

încadrării juridice în infracțiunea de favorizarea infractorului prevăzut de art.

264 C. pen. și reducerea cuantumului pedepsei aplicate.

Inculpata A.A.M. a solicitat în

apelul său:

- schimbarea încadrării juridice din

infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001 în

infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) din aceeași lege;

- aplicarea dispozițiilor art. 74 –

art. 76 C. pen. și reducerea pedepsei.

Curtea de Apel Pitești, prin decizia

penală nr. 14/ A/MF din 19 aprilie 2006, a admis apelul declarat de Parchetul

Tribunalului Argeș și a desființat în parte sentința atacată, în sensul că, în

baza art. 357 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., a menținut măsura preventivă de

a nu părăsi localitatea de domiciliu luată împotriva inculpatei A.A.M., prin

decizia penală nr. 37/MF/2005 a Curții de Apel Pitești.

Celelalte dispoziții ale hotărârii

au fost menținute.

Apelurile declarate de inculpații F.K. și A.A.M. au fost

respinse ca nefondate.

Starea de arest a inculpatului

F.K. a fost menținută.

Inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare

către stat, onorariile apărătorului din oficiu al inculpatului

F.K. și al interpretului fiind

avansate din fondurile Ministerului Justiției.

Instanța de control judiciar a constat că inculpații au

săvârșit infracțiunile pentru care au fost condamnați, obținând, în urma

activităților de exploatare a victimelor care au fost obligate la practicarea

justiției, importante sume de bani.

Încadrările juridice date infracțiunilor reținute în sarcina

acestora sunt corespunzătoare probatoriului administrat, iar individualizarea

pedepselor s-a făcut în raport de criteriile art. 72 C. pen.

Curtea de Apel Pitești a constatat întemeiată critica

formulată prin apelul parchetului cu privire la omisiunea instanței de a se

pronunța asupra măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea și,

în consecință, a dispus menținerea arestuia cu privire la inculpata A.A.M.

Prin recursul declarat, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Pitești a solicitat casarea hotărârilor pronunțate, înlăturarea circumstanțelor

atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., și majorarea pedepselor aplicate

inculpaților, precum și aplicarea unui spor de pedeapsă ca efect al contopirii

pedepselor stabilite, astfel ca pedepsele rezultante să își poată realiza

scopul preventiv educativ.

Temeiul juridic al recursului îl constituie dispozițiilor art.

385

9

pct. 14 C. proc. pen.

În recursul său, inculpatul

F.K. a solicitat casarea hotărârilor pronunțate și,

în principal, achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin.

(1) lit. a) C. proc. pen., întrucât tinerele femei au plecat în Grecia de

bună-voie și în deplină cunoștință de cauză cu privire la faptul că urma să

practice prostituția.

În subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei aplicate,

arătând că este infractor primar și a avut o atitudine cooperantă pe parcursul

procesului penal.

Temeiul juridic al recursului îl constituie dispozițiile art.

385

9

pct. 17

1

, 14 C. proc. pen.

Inculpata B.A.M., prin recursul declarat, a solicitat

admiterea acestuia și casarea hotărârilor atacate pentru cazurile prevăzute

de art. 385

9

pct. 4 și 14

C. proc. pen.

Inculpata recurentă a învederat faptul că, atât sentința,

cât și decizia penală pronunțată, sunt lovite de nulitate absolută, conform art.

197 alin. (2) C. proc. pen., întrucât ședințele de judecată au fost publice,

contrar dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 678/2001.

Totodată, inculpata a solicitat reducerea cuantumului

pedepsei aplicate și aplicarea dispozițiilor art. 86

1

C. pen.

Examinând recursurile Înaltei Curți de Casație și Justiție

constată următoarele:

inculpatului

F.K.;

Din analiza materialului probator administrat în cauză,

Curtea constată că instanțele de judecată au stabilit în mod corect situația de

fapt și vinovăția inculpaților.

Inculpații

F.K. și B.A.M. au desfășurat o activitate laborioasă, riguros organizată

și eficientă prin care au realizat exploatarea a 18 tinere din România care,

prin practicarea prostituției în Grecia, le-au adus celor doi venituri

considerabile.

Probele efectuate în cauză au stabilit în mod concludent

modul de operare al inculpaților, de la publicarea anunțurilor în ziarul C.Z. din

Argeș, prin care erau racolate tinerele până la primirea sumelor ce le reveneau

din practicarea prostituției de către acestea, banii fiindu-le trimiși de

colaboratorii pe care-i aveau în Grecia, prin sistemul on-line W.U.

Declarațiile victimelor au demonstrat cu prisosință atât

faptul că au fost induse în eroare cu privire la activitățile pe care în care

le desfășurau în Grecia, cât și modul în care au fost obligate de inculpați la

practicarea prostituției și exploatate sexual.

Nici chiar cercetările penale întreprinse din luna martie

2004 împotriva inculpaților de organele judiciare din Grecia, arestarea

cetățeanului grec S.P., care avea rolul de a le supraveghea pe victime, nu i-au

determinat pe inculpat să-și înceteze activitatea infracțională, astfel că,

până în mai 2004, aceștia au continuat să trimită tinere în Grecia, pe care

le-au exploatat în folosul lor.

Inculpații erau interesați să obțină sume mai de bani care

să le permită recuperarea unui imobil din municipiul Pitești.

Curtea constată că în cauză s-a făcut pe deplin dovada

vinovăției inculpatului F.K., astfel că nu se impune achitarea acestuia,

critica formulată în temeiul dispozițiilor art. 385

9

pct. 17

1

C. proc. pen., fiind neîntemeiată.

pedepselor;

Având în vedere criteriile generale de individualizare

prevăzute de art. 72 C. pen., Curtea constată că, în cazul inculpatei B.A., au

fost puse în evidență și au primit eficiența cuvenită, manifestată în reținerea

circumstanțelor atenuante, în cuantumul pedepsei aplicate și în modalitatea de

executare stabilită, toate reperele prevăzute de legiuitor în textul de lege

enunțat, astfel că nu se impune modificarea pedepsei.

Instanța de judecată a avut în vedere toate datele și

împrejurările favorabile inculpatei dar și pericolul social concret al faptelor

săvârșite de aceasta, astfel că pedeapsa stabilită corespunde atât scopului

preventiv, cât și celui educativ al sancțiunii penale, în conformitate cu

dispozițiile art. 52 C. pen.

În consecință, criticile formulate de parchet și de

inculpată cu privire la individualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată sunt

nefondate și urmează a fi respinse ca atare.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate

inculpatului F.K., Curtea constată că aceasta s-a făcut cu încălcarea

prevederilor art. 72 și 52 C. pen.

Având în vedere faptul că participarea acestui inculpat a

fost determinantă pentru conceperea, materializarea și realizarea activității

infracționale de trafic de persoane, având în vedere faptul că a implicat și

alte persoane din Grecia, realizând o rețea de traficanți (cu diferite

însărcinări și contribuții), dar și faptul că a amenințat părți vătămate și pe

martorele S.A.N. și N.R.F. pentru a le determina să nu declare adevărul și a

avut o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal, Curtea constată că

reținerea în favoarea acestuia a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74

C. pen., nu este justificată.

Aplicarea unei pedepse sub limita minimă specială prevăzută

de lege împiedică realizarea scopului coercitiv și educativ al acesteia lipsind

conținutul dispozițiilor art. 52 C. pen.

Pentru aceste considerente, recursul Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Pitești se dovedește întemeiat și urmează a fi admis.

Înlăturând dispozițiile art. 74 și 76 lit. b) C. pen.,

Curtea urmează să majoreze pedepsele aplicate inculpatului, astfel:

- pentru infracțiunea prevăzută de aer.12 alin. (1) și (2)

din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de la 3 ani și 6

luni închisoare, la 5 ani;

- pentru infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) și (3)

din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C.

pen., de la 3 ani și 6 luni închisoare, la 7 ani.

În baza art. 33 – art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul va

executa pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare.

Pentru aceleași argumente prezentate mai sus, cererea

formulată de inculpat în recursul său privitoare la reducerea cuantumului

pedepsei va fi respinsă ca neîntemeiată.

Cu privire la critica privind publicitatea ședinței de

judecată;

Nici această critică nu este întemeiată, întrucât

dispozițiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen., sancționează cu nulitate

absolută numai încălcarea dispozițiilor referitoare la publicitatea ședinței de

judecată; per a contrario, nerespectarea dispozițiilor care stabilesc

caracterul nepublic al ședinței de judecată atrag numai nulitatea relativă a

actului, iar aceasta produce efecte doar în condițiile prevăzute de art. 197 alin.

(1) și (4) C. proc. pen.

Cum nulitatea relativă invocată nu a fost arătată în

condițiile și la termenele prevăzute de textul de lege arătat, și nu a produs o

vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea hotărârilor

judecătorești, Curtea constată că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele legale

prevăzute de art. 197 C. proc. pen. și urmează să respingă critica formulată

prin motivele de recurs.

De altfel, și cazul de casare invocat prevăzut de art. 385

9

pct. 4 C. proc. pen., se referă tot la împrejurarea în care ședința de judecată

nu a fost publică, astfel că motivul de recurs invocat se dovedește a fi

nefondat.

În consecință, pentru motivele ce preced, recursurile

declarate de inculpații F.K. și B.A.M. urmează a fi respinse.

Durata arestării preventive va fi dedusă din pedepsele

aplicate, pentru inculpatul F.K. de la 20 mai 2004, la zi, iar pentru inculpata

B.A.M. de la 13 mai 2004 la 13 mai 2005.

Totodată, ca urmare a respingerii recursurilor inculpaților,

aceștia vor fi obligați să plătească statului cheltuielile judiciare ocazionate

de exercitarea căii de atac.

Onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru asistența

juridică a inculpatului F.K. se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul pentru interpretul de limbă greacă se va plăti din

fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Văzând dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., art. 385

17

alin. (4) C. proc. pen. și art. 88 C. pen., art. 192 alin. (2), art. 189 și 190

C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel Pitești împotriva deciziei penale nr. 14/ A/MF din 12 aprilie 2006 a

Curții de Apel Pitești, secția mixtă pentru cauze cu minori și de familie,

privind pe inculpatul F.K.

Casează decizia penală sus-menționată și sentința penală nr.

13/ MF din 4 octombrie 2005 a Tribunalului Argeș, numai cu privire la cuantumul

pedepselor aplicate inculpatului F.K.

Înlătură dispozițiile art. 34 lit. b) și descontopește

pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare în pedepsele componente de:

- 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea

prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu

aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 și 76 C. pen.;

- 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea

prevăzută de art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art.

41 alin. (2), art. 74 și 76 lit. b) și art. 13 C. pen.

Înlătură dispozițiile art. 74 și 76 lit. b) C. pen.

Majorează pedeapsa aplicată pentru art. 12 alin. (1) și (2)

din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de la 3 ani și

6 luni închisoare, la 5 ani închisoare.

Majorează pedeapsa aplicată pentru art. 13 alin. (1) și (3)

din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 13 C. pen., de

la 3 ani și 6 luni închisoare, la 7 ani închisoare.

În baza art. 33 – art. 34 lit. b) C. pen., contopește

pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul F.K. să

execute 7 ani închisoare.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului F.K., durata

arestării preventive de la 20 mai 2004, la 19 septembrie 2006.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații F.K.

și B.A.M. împotriva aceleiași decizii penale.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei B.A.M., durata

arestării preventive de la 13 mai 2004 la 13 mai 2005.

Obligă pe recurentul inculpat F.K. la plata sumei de 300

lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 100 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe recurenta inculpată B.A.M. la plata sumei de 200

lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul pentru interpretul de limbă greacă se va plăti din

fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 19 septembrie 2006.