ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8994/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8994/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe
rolul Tribunalului Botoșani la data de 14 ianuarie 2003, L.I., M.V., B.L. și
L.V. au solicitat, în contradictoriu cu Statul Român prin D.G.F.P. Botoșani,
Primăria municipiului Botoșani prin Primar, A.P.A.P.S., SC P. SRL Botoșani, SC
M. SA Botoșani și SC P.L. SA Botoșani, ca prin hotărârea ce se va pronunța să
se dispună, în temeiul Legii nr. 10/2001, restituirea în natură pe vechiul
amplasament sau, dacă nu este posibil, teren în compensare, a suprafeței de 700
mp situat în Botoșani, teren proprietatea reclamanților pentru care posedă
titlu de proprietate, respectiv contractul de vânzare-cumpărare nr. 1566/933
din 30 august 1957 autentificat sub nr. 1566/933/957 și transcris în Registrul
de transcripțiuni sub nr. 952 din 11 octombrie 1957 și contractul de
vânzare-cumpărare nr. 1326/163 din 20 martie 1953.
În ședințele publice din 26 martie
2003 și din 17 aprilie 2003, potrivit încheierilor pronunțate de Tribunalul
Botoșani în dosarul nr. 577/2003, instanța a admis excepțiile lipsei calității
procesuale pasive a SC P. SRL Botoșani și Primăriei Botoșani și s-a dispus
scoaterea acestora din cauză.
La data de 8 septembrie 2003,
reclamanții au solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâtă a SC T. SA
Botoșani întrucât, conform expertizei efectuată, aceasta ocupă suprafața de
111,72 mp din terenul în litigiu.
Prin sentința nr.319 din 1 aprilie
2004, Tribunalul Botoșani, secția civilă, a admis acțiunea introdusă în temeiul
Legii nr. 10/2001 de reclamanții L.I., M.V., B.L. și L.V. în contradictoriu cu
Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, A.P.A.P.S., SC M. SA, SC P.L.
SA și SC T. SA și, în consecință, a obligat Statul Român prin Ministerul
Finanțelor Publice să acorde reclamanților titluri de valoare nominală folosite
exclusiv în procesul de privatizare până la valoarea de 479.329.190 lei,
reprezentând despăgubiri în echivalent pentru suprafața de 700 mp teren
expropriată. S-a respins acțiunea față de pârâtele A.P.A.P.S., SC M. SA, SC P.L.
SA și SC T. SA.
Pentru a hotărî astfel, instanța de
fond a constatat că, potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză,
suprafața de 700 mp pretinsă de reclamanți este deținută în prezent de SC M.
SA, SC P.L. SA și SC T. SA și că pe teren se află construite obiective
industriale, respectiv linie ferată, hale de producție. S-a reținut că întrucât
terenul nu poate fi restituit în natură, cum unitățile deținătoare îl au în
capitalul social fiind privatizate și achitând contravaloarea acțiunilor la A.P.A.P.S.
și cum pârâtele nu pot pune la dispoziție nici un alt teren de aceeași natură,
reclamanții au dreptul la despăgubiri prin echivalent pentru terenul a cărui
evaluare s-a făcut prin expertiză.
Curtea de Apel Suceava, secția
civilă, prin decizia nr. 1956 din 24 iunie 2004 a admis apelul declarat de
Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței
tribunalului pe care a schimbat-o în sensul că a respins ca inadmisibilă
acțiunea introdusă conform Legii nr. 10/2001. A respins ca nefondat apelul
declarat de reclamanții L.I., M.V., B.L. și L.V. împotriva aceleiași hotărâri.
Referitor la apelul Statului Român
prin Ministerul Finanțelor Publice, instanța a reținut, în esență, că în cauza
dedusă judecății este incident art. 39 din Legea nr. 18/1991, întrucât
suprafața de teren a fost dobândită de autorul reclamanților pe datele de 30
august 1957 și de 20 martie 1959, fiind situată,
illo tempore
, în satul
Manolești Deal, comuna Stâncești, raionul Botoșani, regiunea Suceava. Pe cale
de consecință, apelul reclamanților a fost respins ca nefondat.
Împotriva acestei ultime decizii au
declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea acestuia și restituirea în
natură a suprafeței de 700 mp. Au arătat că terenul a cărui restituire au
solicitat-o nu a fost teren agricol, acesta aflându-se în municipiul Botoșani,
iar exproprierea s-a făcut pentru construirea racordului căii ferate aparținând
SC M. SA, pentru construirea unei platforme betonate și pentru amplasarea unor
conducte, în cauză fiind aplicabile dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Recursul urmează a fi admis pentru
considerentele ce se vor expune în continuare.
Prin acțiunea formulată în baza
Legii nr. 10/2001, reclamanții au solicitat restituirea în natură sau, dacă nu
este posibil, teren în compensare, a suprafeței de 700 mp, teren situat în
Botoșani.
Prin raportul de expertiză tehnică
întocmit de S.E., aflat la fila 89 dosar fond, care a avut ca obiectiv și
identificarea, individualizarea și delimitarea terenului în litigiu, s-a
constatat că terenul solicitat de reclamanți este situat în intravilan, în
municipiul Botoșani. Astfel, suprafața de 184,70 mp se află în incinta SC P.L.
SA, având ca destinație curte, platformă betonată, suprafața de 403,58 mp se
află pe terenul SC M. SA fiind ocupată de calea ferată ce duce la curtea
societății, cu terasamentul, șanțurile și terenul adiacent, iar suprafața de
111,72 mp este ocupată de conductele SC T. SA, destinate furnizării apei calde
și aburului tehnologic pentru blocurile și întreprinderile din zonă.
Mai mult, potrivit contractelor de
vânzare-cumpărare din 30 august 1957 și din 20 martie 1959, existente la filele
3-4 dosar tribunal, prin care autorul reclamanților L.E.F. a cumpărat terenul
în litigiu, acesta este situat în vatra satului Manolești-Deal și nicidecum în
extravilanul societății.
Este eronată astfel reținerea
instanței de apel potrivit căreia cauzei dedusă judecății îi este incident art.
39 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 care precizează că
persoanele fizice ale căror
terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul
Decretului nr. 83/1949, precum și al oricăror alte acte normative de
expropriere sau moștenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de
proprietate pentru suprafața de teren trecută în proprietatea statului, până la
limita suprafeței prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de
familie, indiferent dacă reconstituirea urmează a se face în mai multe
localități sau de la autori diferiți, în termenul, cu procedura și în
condițiile prevăzute la art. 9, având în vedere faptul că terenul în litigiu
este situat în intravilan, fiindu-i aplicabile dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Se reține că în acest sens sunt și
prevederile pct. 8.1 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.
10/2001, aprobate prin H.G. nr. 498/2003 care stipulează că intră sub incidența
legii restituirea în natură a terenurilor, inclusiv a celor arabile, dacă sunt
situate în intravilanul localităților.
Întrucât instanța de
apel a soluționat cauza pe excepție, schimbând sentința atacată în sensul
respingerii acțiunii reclamanților ca inadmisibilă, se impune casarea acesteia
și trimiterea cauzei spre rejudecare în conformitate cu dispozițiile Legii nr.
10/2001.
Pentru cele ce preced, recursul va
fi admis, va fi casată decizia atacată și se va trimite cauza la aceeași
instanță pentru rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de
reclamanții L.I., M.V., B.L. și L.V. împotriva deciziei nr. 1956 din 24 iunie
2004 a Curții de Apel Suceava, secția civilă, pe care o casează și trimite
cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 8 noiembrie 2006.