ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5181/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1544 din 7 decembrie 2005 a Tribunalului București, secția I penală, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea condamnatului R.P. de întrerupere a executării pedepsei de 19 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 651/2001 a aceleiași instanțe pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Pentru a respinge cererea instanța a reținut că în cauză nu sunt întrunite condițiile art. 455 raportat la art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. Astfel, s-a stabilit în baza raportului de expertiză medico-legală aflat în dosar că numitul R.P. este „purtător sănătos de Ag. HB s” că poate fi tratat în rețeaua sanitară a A.N.P.

cu respectarea indicațiilor terapeutice și reevaluarea periodică a funcției hepatice și că nu se afla în imposibilitatea executării pedepsei. Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 334 din 26 aprilie 2006, a respins apelul declarat de condamnat împotriva hotărârii primei instanțe reținând că baza actelor medico-legale din dosar apelantul nu se află în imposibilitatea continuării executării pedepsei. Instanța de control judiciar a încuviințat cererea condamnatului de efectuare a unei noi expertize medico-legale, asupra căreia a revenit ca urmare a refuzului apelantului de a fi expertizat. Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul R.P. care a susținut că cererea de întrerupere a executării pedepsei era întemeiată și că în mod greșit ea a fost respinsă.

S-a solicitat admiterea recursului declarat asupra ambelor hotărâri și admiterea cererii așa cum a fost formulată. Recursul declarat nu este întemeiat. În conformitate cu dispozițiile art. 455 raportat la art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitatea de a executa pedeapsa. În acest caz executarea pedepsei se amână până când condamnatul se va găsi în situația de a putea executa pedeapsa. Din examinarea expertizei medico-legale aflate în dosar, ale cărei constatări și concluzii au fost menținute prin actul nr. 1/9860/2004 din 9 noiembrie 2005 rezultă că recurentul condamnat prezintă diagnosticul “purtător sănătos de Ag.

HB s” că poate fi tratat în rețeaua sanitară a A.N.P. și că nu se afla în imposibilitatea continuării pedepsei. Nefiind întrunite cerințele dispozițiilor legale evocate, în mod justificat cererea de întrerupere a executării pedepsei a fost respinsă de tribunal. În consecință, soluția instanței de control judiciar este conformă cu proba științifică administrată în cauză, iar criticile recurentului în sensul că bolile de care suferă sunt grave și că ar justifica întreruperea executării pedepsei, nu pot fi primite. Față de considerente expuse, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnat, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.

Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul R.P. împotriva deciziei penale nr. 334 din 26 aprilie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 septembrie 2006.