ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 976/2007

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 976/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Reclamanta SC I. SA

București, a chemat în judecată pe pârâta SC I. SA București, solicitând

obligarea pârâtei să facă mențiunile în registrul acționarilor cu privire la

cumpărarea pachetului de acțiuni de 0,0188808 % vândut de acționarul O.C.Ș.

Tribunalul București, prin sentința

comercială 11855 din 21 octombrie 2004, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea,

reținând că, societatea comercială pârâtă nu poate opera în registrul

acționarilor tranzacția întrucât pentru vânzare era necesară hotărârea adunării

generale, iar pe de altă parte 10 dintre acțiunile vândute erau constituite

garanție pentru administrația societății.

Curtea de Apel București,

prin decizia comercială 414 din 18 septembrie 2006, a respins, ca nefondat,

apelul reclamantei.

Instanța a considerat că

atât prevederile legale cât și cele statutare [(art. 13 lit. k)] stabileau ca

vânzarea de acțiuni să se realizeze în condițiile hotărârii adunării generale,

iar administratorul nu poate înstrăina acțiunile constituite drept garanție

decât după descărcarea de gestiune aprobată de A.G.A. ca urmare a raportului

comisiei de cenzori.

Împotriva deciziei astfel

pronunțate, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.

8 și 9 C. proc. civ.

Recurenta susține că a

cumpărat un număr de 127 de acțiuni de la președintele consiliului de

administrație O.C.Ș. care le-a garantat respectarea prevederilor legale și

statutare.

Instanțele au interpretat

greșit dispozițiile art. 11 și 13 din Statutul SC I. SA între cele două texte

fiind contradicții iar interpretarea dată chiar de semnatarul actului

constitutiv este în sensul că vânzarea acțiunilor se poate face liber, fără

nici o procedură sau aprobare prealabilă.

În privința celor 10 acțiuni

depuse de vânzător drept garanție pentru activitatea sa de administrator, O.C.Ș.

a depus o garanție bănească astfel încât toate cele 127 de acțiuni ce au format

obiectul tranzacției erau libere de orice sarcini.

Recursul este nefondat și va

fi respins.

Reglementările referitoare

la constituirea societăților comerciale cuprind dispoziții ce au în vedere mai

întâi o etapă consensuală prin care părțile întocmesc cu respectarea normelor

legale, actele constitutive. Acestea reprezintă voința asociaților de a defini

caracteristicile distinctive ale societății comerciale, modul de conducere și

gestiune, dar și drepturile și obligațiile rezultate din pactul societar.

Stabilind în art. 13 din

actul constitutiv atribuția A.G.A. de a hotărî cu privire la cesiunea acțiunilor,

SC I. SA a avut în vedere dispozițiile legale (art. 8, 98 și 111 din Legea nr. 31/1990)

care nu interzic condiționarea unor asemenea tranzacții de aprobarea A.G.A.

Refuzul acționarului

majoritar (A.V.A.S.) de a valida cesiunea acțiunilor a constituit temeiul

soluțiilor de respingere a cererii reclamantei, prevederile art. 98 din Legea nr.

31/1990 completându-se cu dispozițiile statutare.

Situația de fapt expusă de

recurentă, relativ la persoana semnatarului actului constitutiv și actului de

cesiune, nu poate conduce decât la sancțiunile prevăzute de lege (art. 1337 C.

civ.) pentru evicțiune.

Acțiunile reprezentând

garanția prevăzută de art. 140 din Legea nr. 31/1990, suportă un regim juridic

mai restrictiv în privința cesiunii. Cu atât mai mult lipsa aprobării A.G.A.

constituie același temei al invalidării tranzacției. Indiferent dacă cele 10

acțiuni reprezentau sau nu garanția administratorului, cesiunea era supusă

condițiilor generale stabilite prin statut și apoi condițiile speciale

prevăzute de lege [(art. 140 alin. (5)].

Așa fiind, în temeiul

dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va

respinge, ca nefondat, recursul declarat împotriva deciziei comerciale 414 din

18 septembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de reclamanta SC I. SA București împotriva deciziei

comerciale nr. 414 din 18 septembrie 2006 a Curții de Apel București, secția a

V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 6 martie 2007.