ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2359/2006
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2359/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
La data de 22 iulie 2002, reclamanta
SC incitata SC I.F. SRL Târgu Secuiesc a chemat în judecată pe pârâții C.L.M. TÂRGU
SECUIESC și SC G.C. SRL TÂRGU SECUIESC pentru ca prin hotărârea ce se va
pronunța să se dispună obligarea pârâtei Societatea Comercială la încheierea
unui contract de furnizare apă pentru consum pe durata contractului de locație
până la 25 decembrie 2005, redeschiderea de îndată a instalației de racord la
apă de consum și potabilă cu 1.000.000 lei daune pe zi de întârziere, cu cheltuieli
de judecată.
Ulterior, reclamanta și-a precizat
acțiunea solicitând obligarea pârâtului C.L.M. TÂRGU SECUIESC la încheierea contractului
de vânzare cumpărare în baza H.G. nr. 389/1996 cu modificări, a complexului
balnear F. Târgu Secuiesc și obligarea pârâtei SC G.C. SRL TÂRGU SECUIESC la
restituirea sumei de 100.000.000 lei contravaloare apă de consum și potabilă
achitată în plus, în perioada 1998 - 2001, constatarea investițiilor efectuate
și suportarea acestora.
Pârâtul C.L.M. TÂRGU SECUIESC a formulat
o cerere reconvențională, prin care a solicitat rezilierea contractului de
închiriere, pentru Complexul de alimentație publică și hotel F. SRL Târgu
Secuiesc și evacuarea reclamantei, care nu a asigurat buna funcționare fiindu-i
retrasă autorizația sanitară.
Prin sentința civilă nr. 80 din 27
ianuarie 2005, Tribunalul Covasna a admis în parte acțiunea precizată de
reclamantă și a obligat pe pârâtul C.L.M. TÂRGU SECUIESC la plata sumei de
175.824.700 lei cu titlu de investiții, cu drept de retenție asupra unității
hoteliere menționate mai sus, până la plata sumei datorate.
Totodată a obligat pe pârâta SC G.C.
SRL TÂRGU SECUIESC la plata sumei de 951.411 lei excedent la plata consumului
de apă și au fost respinse capetele de cerere privind încheierea contractului
de furnizare și redeschidere a instalațiilor de apă, precum și la încheierea
contractului de vânzare cumpărare și a desdăunărilor cerute.
A fost respinsă și cererea
reconvențională formulată de pârâtul C.L.M. TÂRGU SECUIESC, cu obligarea
pârâților la cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Brașov, prin decizia
civilă nr. 73 din 28 aprilie 2005, a admis în parte apelul reclamantei, a
schimbat în parte sentința civilă de mai sus, în sensul că a majorat suma pe
care pârâtul C.L.M. TÂRGU SECUIESC o datorează reclamantei cu titlu de
investiții de la 175.824.700 lei la 270.000.000 lei, menținând restul dispozițiilor.
De asemenea a fost respins apelul pârâtului C.L.M. TÂRGU SECUIESC cu obligarea
acestuia la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 3.245.439 lei.
Împotriva acestei din urmă hotărâri
judecătorești, pârâtul C.L.M. TÂRGU SECUIESC a declarat recurs, solicitând, în
esență, respingerea apelului reclamantei întrucât în mod greșit s-a reținut un
drept de retenție în favoarea acestuia cât timp neavând un drept de folosință
și fără contract nu poate fi ocupat spațiul respectiv, iar pentru lucrările
efectuate în perioada cât a folosit spațiul reclamanta nu le poate pretinde decât
pe cele pe care le-a reținut corect instanța de fond, iar nu pe cele stabilite
în apel.
Recursul este nefondat pentru cele
ce se vor arăta în continuare.
Din examinarea lucrărilor dosarului
în raport de susținerile pe care pârâtul le face prin recursul de față, se
constată că nu sunt îndeplinite nici una dintre situațiile prevăzute de art. 304
C. proc. civ., pentru a conduce la casarea sau modificarea hotărârii atacate.
În speță, având în vedere
verificările și completările raportului de expertiză dispus, corect instanța de
apel a reținut că lucrările efectuate după 1994 când reclamanta a intrat în
posesia imobilului, sunt în sumă de 270.000.000 lei și fiind incorporate
acestuia sunt în sarcina Consiliului Local Târgu Secuiesc.
Având în vedere, că pârâtul
datorează această sumă, instanța a procedat corespunzător prin acordarea unui
drept de retenție în favoarea reclamantei creditoare până la achitarea
acestuia.
În consecință, este irelevantă
susținerea recurentului, care contestă dreptul de retenție acordat în condiții
legale menționat mai sus, cât timp ar mai putea folosi spațiul respectiv în
lipsa unui contract.
Cum, cererea sa reconvențională, de
evacuare a reclamantei a fost corect respinsă de instanțe, măsura acordării
dreptului de retenție în favoarea reclamantei este temporară, până la achitarea
sumelor corect reținute de hotărârea ce se atacă în sarcina recurentului.
În consecință, recursul pârâtului
Consiliului Local Târgu Secuiesc se privește ca nefondat și va fi respins ca
atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de pârâtul C.L.M. TÂRGU SECUIESC împotriva deciziei nr. 73/ Ap din 28
aprilie 2005 a Curții de Apel Brașov, secția comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 27 iunie 2006.