ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.06.2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3727/2006

HOTĂRÂRE
12.06.2006
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3727/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 22 din 31

ianuarie 2006, Tribunalul Olt a condamnat pe inculpatul D.V., la pedeapsa de 7

ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor

calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și 175 lit. i) C. pen.,

și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b), conform art.

65 C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71art. 64

În baza art. 118 lit. b) C. pen.,

s-a dispus confiscarea unui cuțit.

S-a constatat că partea vătămată nu

are pretenții civile și a fost obligat inculpatul la 15.205.225 lei despăgubiri

civile către Curtea de Apel Dolj, cu dobânda legală.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul

a reținut că, la data de 18 ianuarie 2005, inculpatul a consumat cca. 4 l de

votcă împreună cu partea vătămată D.M. la un bar din orașul Corabia.

Întrucât erau în stare de ebrietate,

au fost invitați să părăsească barul, iar la ieșire s-au certat și s-au lovit

reciproc.

În aceste împrejurări, inculpatul D.V.

a scos un cuțit din buzunar și aplicat părții vătămate o lovitură în regiunea

abdominală, care i-a produs o plagă penetrantă hipocondrul drept cu eviscerație

de epiplon și șoc hemoragic.

Leziunile produse au necesitat

pentru vindecare 18 zile de îngrijiri medicale și i-au pus viața în pericol,

aspect relevat de raportul de constatare medico – legală nr. 219/ E din 31

martie 2005.

După comiterea faptei, inculpatul

s-a reîntors la bar unde a mai consumat băuturi alcoolice, iar partea vătămată

a fost găsită pe terasa barului în stare de inconștiență și transportată la

spital.

Fapta săvârșită întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor calificat și este

dovedită cu procesul verbal de cercetare la fața locului, declarațiile părții

vătămate și martorilor, raportul de constatare medico – legal, coroborate cu

recunoașterea parțială a inculpatului.

Împotriva sentinței, inculpatul D.V.

a declarat apel, invocând greșita individualizare a pedepsei.

Prin decizia penală nr. 121 din 11

aprilie 2006, Curtea de Apel Craiova a respins apelul ca nefondat.

Împotriva deciziei, inculpatul a

declarat recurs, motivat pe dispozițiile art. 385

9

pct. 17

1

și 14 C. proc. pen., solicitând aplicarea scuzei provocării cu consecința

reducerii pedepsei sub minimul special și, în subsidiar, reindividualizarea

pedepsei de 7 ani și 6 luni aplicată.

Recursul este nefondat.

Din analiza situației de fapt

rezultă că între inculpat și partea vătămată a avut loc o altercație, dar

aceasta nu are valoarea scuzei provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.

Conform acestui text, scuza

provocării presupune săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice

emoții determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin

violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune

ilicită gravă.

În cauza de față, cerințele

reținerii scuzei provocării nu sunt întrunite.

Riposta inculpatului aflat în stare

de ebrietate, la fel ca și partea vătămată, constând în aplicarea unei lovituri

cu cuțitul în zona abdominală este disproporționată față de actul provocator ce

a constat în amenințări și loviri reciproce.

Cu privire la motivul vizând

individualizarea pedepsei, se constată că instanța de fond și apel a apreciat

judicios gradul de pericol social al faptei comise, condițiile comiterii ei cât

și urmările acesteia precum și persoana inculpatului, cunoscut cu antecedente

penale și cu o comportare violentă în comunitatea în care locuiește.

Pedeapsa de 7 ani și 6 luni

închisoare corespunde criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C.

pen., cât și scopului preventiv general și special al pedepsei.

Întrucât nu se constată existența

motivelor care, examinate din oficiu, pot determina casarea hotărârilor,

recursul inculpatului D.V. va fi respins, ca nefondat, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se va deduce prevenția de la 15

iunie 2005 la 12 iunie 2006.

Recurentul inculpat va fi obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.V. împotriva

deciziei penale nr. 121 din 11 aprilie 2006 a Curții de Apel Craiova, secția penală.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării

preventive de la 15 iunie 2005 la 12 iunie 2006.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 220 lei, cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând

onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 12 iunie 2006.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-08-03
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4046/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 116 din 4 februarie 2004, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. 7168/P/2003, inculpatul L.I. zis I. a fost condamnat la: - 8 ani
ÎCCJ 2006-01-27
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 528/2006
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 285 din 30 mai 2005 a Tribunalului Dolj, pronunțată în dosarul nr. 783/P/2005, a condamnat, în baza art. 20 raportat la art. 174 și art.
ÎCCJ 2003-04-02
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1675/2003
Deliberând asupra recursului de față constată: Prin sentința penală nr. 132 din 2 octombrie 2001, Tribunalul Olt l-a condamnat pe inculpatul M.M.M. la 2 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)
ÎCCJ 2006-07-12
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4472/2006
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 252 din 8 decembrie 2005 Tribunalul Olt, secția penală, a condamnat pe inculpatul C.M. la pedeapsa principală de: - 7 ani și 6 luni înch
ÎCCJ 2003-10-08
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4315/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 60 din 14 aprilie 2004, Tribunalul Neamț a condamnat pe inculpatul S.I., pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat,
Sursă