ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7374/2006

Deliberând asupra recursului de față;

Prin cererea înregistrată pe

rolul Tribunalului Bistrița Năsăud la data de 18 februarie 2004

petenții C.M.N. și S.L. au solicitat anularea dispoziției nr. 6

din 15 ianuarie 2004 emisă de Primarul Comunei Tiha Bîrgăului, restituirea

în natură sau acordarea despăgubirilor legale pentru imobilele ce au

făcut obiectul notificării.

Prin sentința civilă nr.

327/F din 3 noiembrie 2004 s-a admis plângerea, dispunându-se după cum

urmează:

S-a anulat dispoziția nr. 6 din

15 ianuarie 2004 emisă de către Primarul Comunei Tiha Bîrgăului.

A fost obligat Primarul comunei Tiha

Bîrgăului să emită în favoarea petenților ofertă de

restituire prin echivalent pentru imobilele construcții, în prezent

demolate, care au fost înscrise în C.F. Tiha Bîrgăului nr. top 1822.

S-a dispus trimiterea de către

primar a notificării ce vizează restituirea terenului în

suprafață de 1000 mp identificat cu nr. top 1823/2 și 1824/2 din

C.F. Tiha Bîrgăului la F. Bistrița Năsăud spre

competentă soluționare.

A fost obligată intimata

Primăria Tiha Bîrgăului să plătească petenților

suma de 5.000.000 lei cheltuieli de judecată.

În motivarea sentinței s-au

reținut următoarele:

Prin dispoziția contestată

s-au respins cererile de restituire cu motivarea că cererile nu se

încadrează în prevederile art. 2 lit. b) din Legea nr. 10/2001, imobilele

fiind confiscate de la antecesorul petenților prin sentință

penală ca măsură complementară în urma săvârșirii

unei infracțiuni de natură economică și nu politică.

Instanța a reținut că

prin sentința penală nr. 183 din 6 martie 1959 pronunțată

de fostul Tribunal Popular al Raionului Vatra Dornei, s-a dispus confiscarea de

la antecesorul petenților a unui hectar de teren fără a se

dispune o astfel de măsură și asupra imobilului casă de locuit.

Prin urmare imobilul

construcție a fost preluat de stat fără nici un titlu, pentru ca

apoi să fie demolat, astfel că petenții sunt

îndreptățiți la restituire prin echivalent potrivit art. 10

alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

În ceea ce privește imobilul

teren solicitat în suprafață de 1000 mp, s-a constatat în baza

extrasului de carte funciară că acesta este deținut de

Cooperativa de Consum Tiha Bîrgăului asociată la F. Bistrița

Năsăud și că acesteia din urmă îi revine

competența de soluționare a notificării, în sensul art. 20 alin.

(1) din Legea nr. 10/2001, în calitate de unitate deținătoare.

Prin decizia nr. 279/A din 14 martie

2005 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de

muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, s-a

admis apelul declarat de pârâtul Primarul comunei Tiha Bîrgăului împotriva

sentinței, care a fost schimbată în parte după cum urmează:

S-a respins plângerea formulată

de petentă ca tardivă.

S-a respins plângerea formulată

de petent în contradictoriu cu intimata comuna Tiha Bîrgăului, pentru

lipsa calității procesuale pasive și s-au menținut

dispozițiile din sentință referitoare la admiterea plângerii

formulată de petent în contradictoriu cu intimatul Primarul comunei Tiha

Bîrgăului.

În motivarea deciziei de apel s-au

reținut următoarele:

Plângerea formulată de

către petentă a fost înregistrată la instanță la data

de 18 februarie 2004 cu depășirea termenului de 30 de zile de la

comunicarea dispoziției prevăzut de art. 24 alin. (7) din Legea nr.

10/2001, dispoziția fiindu-i comunicată la data de 16 ianuarie 2004.

În ceea ce privește calitatea

procesuală pasivă s-a avut în vedere faptul că obiectul cauzei

îl constituie plângere împotriva dispoziției emise de Primar iar calitate

procesuală pasivă are numai emitentul actului contestat.

În speță nu sunt

aplicabile dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001,

dar sunt incidente dispozițiile art. 2 lit. h) din aceeași lege,

întrucât prin sentința penală prin care a fost condamnat autorul

petenților pentru o infracțiune de natură economică s-a

dispus doar confiscarea terenului în suprafață de 1 ha în timp ce în

privința construcțiilor s-a dispus doar confirmarea procesului-verbal

de sechestru asigurător.

Acest proces-verbal de sechestru

asigurător și care avea menirea de a asigura recuperarea

prejudiciului, fiind doar o măsură de siguranță, în nici un

caz nu poate fi confundat cu o confiscare implicită și nu ține

loc de confiscare în sensul legislației în vigoare la acea dată.

Împotriva deciziei de apel au

formulat recurs petenții-intimați, criticând-o pentru

următoarele motive ce se încadrează în art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În ceea ce privește respingerea

ca tardivă a plângerii formulate de petentă, Curtea a încălcat

dispozițiile legale referitoare la comunicarea actelor.

Adresa de înaintare din 16 ianuarie

2004 nu conține data de comunicare efectivă a dispoziției

atacate.

În mod greșit s-a reținut

că nu are calitate procesuală pasivă comuna Tiha Bârgăului,

pentru că aceasta are calitate de deținător al bunului. Primarul

a acționat doar ca reprezentant al comunei.

În situația în care

instanța de apel a admis doar în parte apelul, trebuia să se

respingă doar în parte pretențiile petenților la plata

cheltuielilor de judecată.

Având în vedere că decizia de

apel este nelegală, să se dispună obligarea apelantei la

suportarea integrală a cheltuielilor de judecată efectuate în apel,

în sumă de 6.000.000 lei.

Analizând decizia de apel în raport

de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul este

fondat, pentru motivele care vor fi arătate în continuare:

Prin apelul formulat în cază

s-a criticat sentința primei instanțe pentru motivul că

imobilele construcții au fost preluate în proprietatea statului cu titlu

de confiscare, în baza unei sentințe penale și că în aceste

condiții nu intră sub incidența prevederilor Legii nr. 10/2001.

Le termenul de judecată a

dosarului de apel instanța, din oficiu, a invocat excepția

tardivității plângerii formulate de către petentă și

lipsa calității procesuale pasive a Comunei Tiha Bârgăului.

Excepția tardivității

a fost soluționată în mod greșit de către instanța de

apel.

Pentru soluționarea

excepției s-a avut în vedere adresa nr. 133 din 16 ianuarie 2004 (fila 3

dosar de fond) prin care s-a înaintat petentei dispoziția contestată.

S-a avut în vedere data adresei de

înaintare a dispoziției, fără a exista o dovadă

efectivă de comunicare, deși art. 26 alin. (3) [fost art. 24 alin.

(7)] din Legea nr. 10/2001 republicată prevede că termenul de 30 de

zile de contestare a dispoziției curge de la data comunicării.

Prin urmare și în condițiile

în care nu s-a făcut dovada comunicării efective a dispoziției

contestate, în mod greșit s-a apreciat în cauză că plângerea

formulată de către petentă este tardivă.

Înalta Curte constată că

în mod greșit s-a soluționat și excepția lipsei

calității procesuale pasive a Comunei Tiha Bârgăului.

Art. 21 alin. (4) [fost art. 20

alin. (4)] din Legea nr. 10/2001 prevede cui se adresează notificarea

formulată de persoana îndreptățită, iar unitatea

administrativ-teritorială este arătată în calitatea de deținător;

soluționarea notificării se face prin dispoziție motivată a

primarului.

Având în vedere neclaritatea Legii

nr. 10/2001 sub aspectul calității procesuale într-un asemenea caz,

privind instituțiile abilitate legal, în mod greșit s-a

soluționat excepția de către instanța de apel.

Având în vedere că prin decizia

de apel s-a menținut soluția dată de prima instanță,

sub aspectul nevalabilității titlului statului, iar apelantul nu a

formulat recurs, Înalta Curte urmează a nu mai reanaliza aceste aspecte.

Admiterea apelului formulat de pârât

a fost, de fapt, numai formală, soluționarea cauzei s-a făcut în

baza motivelor invocate din oficiu de instanță.

Prin urmare, făcând aplicarea

și a art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va admite recursul formulat în

cauză și se va modifica decizia de apel în sensul respingerii

apelului ca nefondat.

Cu aplicarea art.274 C. proc. civ.,

va fi obligată apelanta Comuna Tiha Bârgăului, precum și

apelanta Primăria Comunei Tiha Bârgăului, prin primar la plata sumei

de 5.000.000 lei cheltuieli de judecată în apel, în limita în care au fost

dovedite, către reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de

reclamanții C.M.N. și S.L. împotriva deciziei nr. 279 din 14 martie

2005 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă

și conflicte de muncă și asigurări sociale și de

familie.

Modifică decizia atacată în

sensul că:

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de

pârâții Comuna Tiha Bârgăului și Primăria Comunei Tiha

Bârgăului prin primar. Obligă apelanții la 5.000.000 lei

cheltuieli de judecată în apel către reclamanți.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 septembrie 2006.