ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 40/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 9

februarie 2005, reclamanta M.C. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtele

Autoritatea Națională a Vămilor și Direcția Regională Vamală Oradea, să se

dispună anularea Ordinului nr. 78 din 26 ianuarie 2005, privind reîncadrarea sa

în funcția publică de execuție de inspector vamal asistent.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

susținut că reîncadrarea sa, efectuată prin ordinul contestat, este nelegală,

pentru că s-a dispus retroactiv trecerea sa din funcția de inspector vamal

principal, în funcția de inspector asistent, ceea ce reprezintă o retrogradare

și o încălcare a drepturilor sale la remunerarea corespunzătoare a muncii

prestate și la promovarea în grad profesional.

Prin sentința nr. 164/CA/PI din 23

mai 2005, Curtea de Apel Oradea, secția comercială, de contencios administrativ

și fiscal, a respins acțiunea, cu motivarea că Ordinul nr. 78 din 26 ianuarie

2005 a fost emis în conformitate cu dispozițiile imperative ale art. 6 din O.U.G.

nr. 92/2004. Criticile aduse de reclamantă acestui act normativ, au fost

respinse, reținându-se că instanța de judecată nu poate să modifice prevederile

sale sau să înlăture aplicarea lor în cauză.

Împotriva aceste sentințe, a

declarat recurs, reclamanta, solicitând casarea hotărârii în baza art. 304 pct.

8 și 9 C. proc. civ. și pe fond, admiterea acțiunii, astfel cum a fost

formulată.

Recurenta a susținut că în mod

greșit instanța de fond a menținut Ordinul nr. 78 din 26 ianuarie 2005, prin

care a fost retrogradată în gradul profesional, neavând posibilitatea să

promoveze în grad, timp de 2 ani. Recurenta a învederat că dispozițiile art. 6

și 7 din O.U.G. nr. 92/2004 nu sunt aplicabile în cazul său, fiind prevăzute

doar pentru funcționarii publici din instituțiile publice sau autoritățile care

nu au efectuat reîncadrarea potrivit Legii nr. 161/2003, pentru că nu au fost

stabilite alte funcții publice și au fost modificate numai gradele

profesionale, ceea ce a avut ca efect avansări sau retrogradări contrare Legii

nr. 188/1999.

Analizând actele și lucrările

dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și 304

1

C. proc.

civ., Curtea va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele

considerente:

Prin Ordinul nr. 78 din 26 ianuarie

2005 s-a dispus reîncadrarea funcționarilor publici din cadrul Autorității

Naționale a Vămilor, cu începere de la 1 ianuarie 2005, în funcțiile publice

redate pentru fiecare, în anexa care face parte integrantă din ordin,

beneficiind de salarizarea de bază corespunzătoare, potrivit aceleiași anexe.

Recurenta, încadrată în baza Legii

nr. 161/2003, în funcția publică de inspector vamal principal, categoria A,

clasa 3, gradul 1, a fost reîncadrată în baza acestui ordin, în funcția publică

de inspector, clasa I, gradul profesional asistent, treapta 3.

Instanța de fond a constatat corect

legalitatea ordinului emis de Autoritatea Națională a Vămilor, pentru aplicarea

art. 6 din O.U.G. nr. 92/2004, care a prevăzut pentru anul 2005, reîncadrarea

funcționarilor publici de execuție, pe categorii, clase, grade profesionale și

salarizarea corespunzătoare acestei noi încadrări.

Recurenta nu a contestat modul în

care Autoritatea Națională a Vămilor a aplicat prin ordinul dedus judecății,

prevederile O.U.G. nr. 92/2004 și în prezentul recurs au fost neîntemeiat

reiterate apărările din acțiune, întrucât acestea vizează, în realitate,

conținutul actului normativ, care nu a constituit și nu poate constitui

obiectul acțiunii în anulare pe calea contenciosului administrativ.

Recurenta a susținut fără temei și

că dispozițiile art. 6 din O.U.G. nr. 92/2004 nu-i sunt aplicabile, deși face

parte din categoria funcționarilor publici de execuție salarizați potrivit

O.U.G. nr. 82/2004, pentru care în textul respectiv s-a prevăzut expres

reîncadrarea.

De asemenea, recurenta a susținut

neîntemeiat că reîncadrarea astfel efectuată a reprezentat o retrogradare,

contrară dispozițiilor art. 65 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 188/1999,

republicată, care au prevăzut trecerea într-o funcție publică inferioară, numai

ca sancțiune disciplinară.

Dreptul recunoscut recurentei, prin

încadrarea efectuată potrivit Legii nr. 161/2003, nu a fost vătămat prin

reîncadrarea dispusă de autoritatea intimată, pentru că aceasta s-a întemeiat

pe noua ierarhizare a funcțiilor publice stabilite în O.U.G. nr. 92/2004, prin

derogare de la cea prevăzută în Legea nr. 188/1999 și ulterior, în Legea nr.

161/2003.

În consecință, recurenta nu are un

drept recunoscut de lege, la menținerea încadrării anterioare efectuată într-un

sistem al funcției publice înlocuit prin sistemul prevăzut în noua

reglementare, fără a se aduce atingere calității de funcționar public și

stabilității în exercitarea funcției publice.

Pentru considerentele expuse,

constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate,

Curtea va respinge prezentul recurs, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de M.C.

împotriva sentinței civile nr. 164/CA din 23 mai 2005 a Curții de Apel Oradea,

secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 11 ianuarie 2006.