ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10248/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 1257/A din 10 iunie 2004 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, s-a admis apelul Primăriei municipiului Pitești; s-a schimbat sentința civilă nr. 31 din 2 februarie 2004 a Tribunalului Argeș în sensul că s-a respins contestația împotriva dispoziției nr. 734/2003 privind respingerea notificării referitoare la despăgubirile bănești.

În motivarea hotărârii sale, instanța de apel, după ce a reținut că primăria nu are calitate procesuală pasivă și numai primarul, a avut în vedere, cu privire la fondul cauzei, că demolarea imobiliară nu s-a produs ca urmare a vreunui decret de expropriere, ci la cererea contestatoarei, care a pretins autorizație de demolare, precizând că terenul aferent construcției urma să treacă în proprietatea statului, condiționat, însă, de atribuirea unui apartament cu trei camere pentru familia sa; S-a mai ținut cont de precizarea făcută de contestatoare în aceeași cerere de demolare în sensul că nu posedă autorizație de construcție și nici acte pentru teren. În contextul prezentat s-a apreciat că trecerea la stat nu s-a făcut abuziv, ci la cerere.

Totodată s-a ținut cont că nu a existat titlu nici pentru terenul aferent construcției, așa încât contestatoarea nu are legitimare procesuală. Împotriva susnumitei decizii a declarat recurs contestatoarea C.I. Recurenta invocă în temeiul pct. 5 al art. 304 C. proc. civ. nulitatea deciziei cu privire la normele de procedură în sensul legitimării procesuale pasive a primăriei, căreia i se admite apelul, deși nu are calitate să promoveze calea de atac; or, în cauză susține că primăria nu are calitate pentru că: art. 41 C. proc. civ.

prevede că „orice persoană care are folosința dreptului civil poate să fie parte în judecată”; art. 26 Decret nr. 31/1954 prevede că organele locale sunt persoane juridice în puterea legii; art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 10/2001 trebuiesc interpretate în sensul art. 35 din Decretul nr. 31/1954 potrivit căruia persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale, actele juridice făcute de organele persoanei juridice sunt acte juridice ale persoanei însăși, dacă au fost îndeplinite cu prilejul executării funcției lor, ceea ce confirmă regulile mandatului în temeiul art. 1532 C. civ. Pe fond, recurenta susține că imobilul a fost demolat conform fișei tehnice de autorizare a demolării, urmând a fi emis un decret de expropriere care nu a fost dat ulterior.

Precizează că nu s-a dovedit schimbul prin proba cu acte, preluarea, însă, apreciind-o ca abuzivă. Deliberând, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca nefondat recursul pentru următoarele rațiuni: Dacă legitimarea procesuală pasivă este discutabilă în sensul că strict formal ar fi trebuit să stea în cauză primarul, care a emis dispoziția contestată, și nu primăria, însă cum, aceasta din urmă, prin consiliul municipal, ca și prin primar, își exercită unele prerogative instituite de Legea administrației și, față de textele de lege invocate deja de recurentă, urmează că primăria poate sta în cauză, căci Legea nr. 10/2001 îi atribuie și acesteia virtuala calitate de deținător al imobilului, mod în care are rol distinct în procedura prevăzută la Capitolul III al legii menționate.

Art. 23 alin. (4) din legea evocată indică obligația persoanei îndreptățite a face dovada proprietății. Or, în speță, se recunoaște de însăși recurenta-contestatoare asupra inexistenței titlului asupra terenului, dar și a vreunui decret de expropriere. În asemenea condiție ce rezultă din înscrisurile de la filele 10 și 11 fond, contestatoarea nu poate fi persoana îndreptățită la restituirea terenului sau construcției, ridicată fără autorizație, pentru care nu prezintă titlu, aceasta neavând calitate procesuală activă, demolarea imobilului executându-se la cererea sa, în lipsa titlurilor sale de proprietate și ca justificare a demolării. De aceea, nefiind întrunite cerințele invocate ale pct. 5, dar și 9 din art. 304 C. proc.

civ., se va respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea C.I. împotriva deciziei civile nr. 1257/A din 10 iunie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 decembrie 2005.