ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 900/2006
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 900/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului civil de față:
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestația adresată la 5
martie 2004 Tribunalului Argeș, numita T.J. a solicitat în contradictoriu cu
Primarul municipiului Pitești să fie anulată dispoziția acestuia nr. 490/2004
de respingere a notificării privind acordarea de despăgubiri pentru imobilul,
casă din Pitești.
În motivarea cererii reclamanta a
arătat că a dobândit imobilul în proprietate, prin act autentificat, în anul
1951 și l-a stăpânit până în 1974, când a fost preluat abuziv fără decret de
expropriere iar ulterior casa a fost demolată. S-a mai susținut că întrucât
dispoziția a reținut corect că pentru terenul de 150 mp contestatoarei i-a fost
reconstituit dreptul de proprietate pe un alt amplasament, acesteia ar fi
trebuit să i se recunoască vocația la despăgubiri.
Tribunalul Argeș, examinând actele
și lucrările dosarului, a pronunțat sentința civilă nr. 105 din 13 mai 2004,
prin care a respins contestația ca nefondată.
S-a reținut că deoarece casa a fost
demolată ca urmare a inundațiilor, contestatoarea nu are drept la despăgubiri,
fiind incidente prevederile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.
Apelul declarat de contestatoare
împotriva acestei sentințe, prin care a susținut că în mod greșit i-a fost
respinsă cererea, a fost admis prin decizia civilă nr. 1913 din 29 septembrie
2004 a Curții de Apel Pitești; a fost schimbată în totalitate hotărârea în
sensul admiterii acțiunii și constatării că reclamanta este îndreptățită să
primească despăgubiri pentru casa demolată.
Instanța de apel a stabilit că
întrucât imobilul a fost preluat de stat în mod abuziv, contestatoarei i se
cuvin despăgubiri prin echivalent pentru construcția demolată, potrivit actelor
normative în vigoare la data respectivă, actualizate cu indicele inflației la
momentul efectuării plății [art. 10 alin. (6) din Legea nr. 10/2001].
Împotriva acestei decizii a formulat
recurs la 29 octombrie 2004 pârâtul Primarul municipiului Pitești, criticând-o
în sensul prevederilor art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ.
Recurentul a susținut în esență că:
- nu s-a făcut dovada preluării
abuzive a imobilului iar demolarea casei, în anul 1974, s-a produs fără culpa
statului;
- contestatoarea a fost pusă în
posesie pentru o altă suprafață de teren, astfel încât nu mai are dreptul și la
despăgubiri.
Recursul este nefondat.
Caracterul abuziv al preluării
imobilului de către stat rezultă incontestabil din înscrisurile aflate la
dosarul cauzei (filele 4, 5, 6 fond) și nu a fost negat, până în faza de
recurs, nici de către pârât, astfel încât prevederile art. 2 alin. (1) lit. h)
din Legea nr. 10/2001 sunt aplicabile.
Pe de altă parte, în mod corect
Curtea de apel a avut în vedere faptul că, potrivit prevederilor ar. 10 alin. (1)
și (6) din Legea nr. 10/2001, contestatoarea este îndreptățită nu numai la
compensarea cu o altă suprafață de teren (ceea ce s-a și realizat) ci și la
despăgubiri pentru clădirea demolată, independent de vreo eventuală culpă a
pârâtului.
Așa fiind, cum decizia pronunțată în
apel este în întregime legală și temeinică, recursul va fi respins ca nefondat
conform prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat
de pârâta Primăria Municipiului Pitești împotriva deciziei nr. 1913/A din 29
septembrie 2004 a Curții de Apel Pitești, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2006.