ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1094/2007

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de

8 iulie 2002 la Tribunalul Brașov, reclamanții P.I. și V. au chemat în judecată

pe pârâții municipiul Făgăraș prin Primar, RA S.C. Făgăraș, S.O. și S.A.M.,

solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea ofertei

de restituire prin echivalent bănesc pentru imobilul situat în Făgăraș, înscris

în C.F. și să se dispună restituirea în natură.

Să se constate nulitatea absolută a

contractului de vânzare-cumpărare nr. 15 din data de 23 decembrie 1996 încheiat

între pârâți în condițiile Legii nr. 112/1995, radierea din C.F. Făgăraș a

dreptului de proprietate a pârâților și evacuarea lor din imobil, să se dispună

înscrierea în C.F. a dreptului de proprietate al reclamanților și să fie

obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată.

În drept au fost invocate

dispozițiile Legii nr. 10/2001.

În motivare, au arătat că imobilul a

fost proprietatea lor și prin deciziile nr. 545 din 9 august 1986 și nr. 1126

din 30 decembrie 1987 ale Consiliului Popular al Județului Brașov a fost

preluat abuziv de stat ca urmare a rămânerii lor în Germania.

Statul și-a întabulat dreptul de

proprietate, imobilul fiind folosit în continuare de fiul reclamanților până la

data de 31 ianuarie 1992.

Imobilul a fost închiriat pârâților

S.O. și S.A.M. și ulterior vândut acestora, contractul fiind lovit de nulitate

absolută.

După apariția Legii nr. 112/1995

reclamanții au formulat cerere de restituire sens în care s-a emis Hotărârea

nr. 268 din 10 iunie 1997 prin care s-a dispus restituirea în natură a

imobilului.

La termenul de judecată din data de

15 noiembrie 2002 Tribunalul a disjuns capătul de cerere având ca obiect

constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 15 din

23 decembrie 1996, evacuarea pârâților și radierea dreptului de proprietatea al

acestora.

Reluarea judecății s-a făcut la data

de 13 mai 2005.

Persoanele juridice indicate de

reclamanți ca având calitatea de continuatori în drepturi ai intimatei S.C. RA

Făgăraș, respectiv SC A.S. SA, SC S.S. SA și SC E. SA au invocat excepția

lipsei calității procesuale pasive. Prin încheierea din data de 10 iunie 2005

tribunalul a constatat că pârâtele nu au calitate procesuală pasivă, deoarece

instanța a rămas investită cu soluționarea contestației formulată potrivit art.

24 din Legea 10/2001 în contradictoriu cu Municipiul Făgăraș prin primar.

Intimații din cererea introductivă

de instanță au invocat excepția autorității de lucru judecat, care a fost

respinsă de instanță cu aceleași considerente, că nu vizează capătul de cerere

cu care a fost investită.

Prin sentința civilă nr. 233/S din

data de 17 iunie 2005, Tribunalul Brașov a respins excepția lipsei calității

procesuale pasive a intimatului Municipiului Făgăraș, reprezentat prin primar

și a respins acțiunea.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut în ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a

intimatului Municipiul Făgăraș că decizia este emisă de Primarul municipiului

în calitate de reprezentant legal al unității administrativ teritoriale,

situație în care Municipiul Făgăraș prin primar are calitate procesuală pasivă.

Pe fondul pricinii, instanța a

reținut că, prin dispoziția nr. 298 din 19 iunie 2002, emisă de primarul

municipiului Brașov, a fost respinsă cererea de restituire în natură a

imobilului, deoarece acesta a fost înstrăinat în condițiile Legii nr. 112/1995

iar reclamanților li s-a făcut ofertă de restituire prin echivalent sub forma

despăgubirilor bănești. Instanța a reținut că sunt incidente dispozițiile art.

18 lit. d) din Legea 10/2001.

Cu privire la contractul de

vânzare-cumpărare, s-a statuat în mod irevocabil de instanțe în sensul că este

valabil, fiind respectate dispozițiile Legii 112/1995.

Împotriva acestei sentințe,

reclamanții au declarat apel, arătând că nu au fost analizate probele care

confirmă faptul că imobilul a intrat în proprietatea statului fără titlu și că

pârâții au fost de rea credință, deoarece aveau cunoștință de împrejurarea că

reclamanții au solicitat redobândirea dreptului de proprietate.

Nu au fost respectate condițiile

prevăzute de Legea 112/1995; principiul de bază consacrat în Legea 10/2001 este

restituirea în natură.

Prin decizia nr. 11 Ap din 25

ianuarie 2005 Curtea de Apel Brașov a respins apelul.

Pentru a pronunța această hotărâre

instanța a reținut, în esență, că sunt incidente dispozițiile art. 18 lit. d)

din Legea nr. 10/2001.

La înstrăinarea imobilului către

chiriași au fost respectate dispozițiile Legii nr. 112/1995, neavând relevanță

sub acest aspect dacă imobilul a intrat cu sau fără titlu în proprietatea

statului.

Valabilitatea contractului de

vânzare-cumpărare și buna credință au fost analizate în cadrul procesului care

a soluționat capetele de cerere disjunse.

Împotriva acestei decizii, reclamanții

au declarat recurs invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Sunt reluate criticile formulate în

apel.

Imobilul a intrat abuziv în

proprietatea statului.

Pârâții au fost de rea credință la

data încheierii contractului de vânzare-cumpărare care este lovit de nulitate

absolută.

Instanța a interpretat greșit

normele juridice ce guvernează autoritatea de lucru judecat, în speță neputând

fi reținută autoritatea de lucru judecat. Hotărârea instanței anterioare nu

poate produce consecințe juridice în acest proces.

Probele administrate trebuie

analizate în integralitatea lor și conduc la concluzia că nu au fost respectate

dispozițiile Legii nr. 112/1995.

Legea nr. 10/2001 consacră

principiul restituirii în natură.

Mai arată recurenții că prin Hotărârea

nr. 268 din 10 iunie 1997 Comisia Județeană de aplicare a Legii nr. 112/1995 a

dispus restituirea imobilului.

Recursul este nefondat și, pentru

următoarele considerente, va fi respins ca atare:

Cu privire la contractul de

vânzare-cumpărare nr. 15 din 23 decembrie 1996 s-a constatat în mod irevocabil

prin sentința nr. 501 din 15 aprilie 2003 valabilitatea acestuia (fila 131-133

dosar fond), fiind incidente dispozițiile art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001

care statuează că măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent dacă

„imobilul a fost înstrăinat fostului chiriaș cu respectarea dispozițiilor Legii

nr. 112/1995”.

Pentru aceste motive, criticile

reclamanților privind intrarea abuzivă a imobilului în proprietatea statului,

cele legate de nerespectarea dispozițiilor Legii nr. 112/1995 cât și cele

legate de neaprecierea probelor în întregime nu pot fi primite. Acestea au

făcut obiectul controlului judiciar, pronunțându-se sentința civilă nr.

501/2003 a Judecătoriei Făgăraș care are autoritate de lucru judecat cu privire

la aceste aspecte.

Nu poate fi primită critica

recurenților în sensul că s-a reținut greșit autoritatea de lucru judecat

deoarece în speță nu este vorba de același obiect, cauză și aceleași părți.

Dezlegarea dată prin hotărâre irevocabilă problemei valabilității contractului

de vânzare-cumpărare nr. 15/1996 intră în sfera autorității de lucru judecat,

urmând a fi avută în vedere și în soluționarea capătului de cerere disjuns.

Acest aspect nu mai poate fi supus

verificării jurisdicționale, fiind tranșat deja în mod irevocabil în litigiul

anterior purtat între părți.

Nu este vorba în speță de

funcționarea excepției autorității de lucru judecat (elementele de identitate

reglementate de art. 1201 C. civ.) neregăsindu-se în cadrul contestației

formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, ci de manifestarea efectului pozitiv al

lucrului judecat.

Potrivit art. 1200 pct. 4 C. civ.,

cu referire la art. 1202 alin. (2) C. civ., ceea ce s-a verificat

jurisdicțional anterior, are valoarea prezumției absolute, care în raporturile

dintre părți nu mai poate face obiectul dovezii contrare.

Așadar, ceea ce s-a stabilit în

procesul anterior, în legătură cu valabilitatea contractului de

vânzare-cumpărare se impune în judecata ulterioară, de o manieră ce nu permite

proba contrară [art. 1202 alin. (2) C. civ.], determinând aplicabilitatea la

speță a dispozițiilor art. 18 lit. d) din Legea nr. 10/2001.

Față de cele prezentate, invocarea

de către recurenți a faptului că Legea nr. 10/2001 consacră principiul restituirii

în natură rămâne fără eficiență având în vedere modalitatea de soluționare a

aspectelor legate de valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare prin

sentința nr. 501/2003 a Judecătoriei Făgăraș, rămasă irevocabilă și care se

impune prin efectul pozitiv al lucrului judecat.

Pentru aceste considerente recursul

va fi respins în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamanții P.I. și P.V. împotriva deciziei nr. 11 A din 25

ianuarie 2006 a Curții de Apel Brașov, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 7 februarie 2007.