ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2972/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 70 din 24 octombrie 2006, Tribunalul București a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul R.V . Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că petentul se află în executarea unei pedepse de 12 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1186/2004 a Tribunalului București, iar cererea a fost justificată de motive de sănătate potrivit dispozițiilor art. 453 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 455 C. proc. pen. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că petentul condamnat se află în executarea unei pedepse de 12 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1186/2004 a Tribunalului București, iar cererea a fost justificată de motive de sănătate potrivit dispozițiilor art. 453 lit. a), raportat la art. 455 C. proc.

pen. Din concluziile raportului de expertiză medico-legală, efectuat în cauză de I.M.L. Mina Minovici, rezultă faptul că petentul poate fi tratat în rețeaua sanitară a A.N.P. și nu se află în imposibilitatea executării pedepsei. Față de cele reținute, tribunalul a apreciat că nu s-a dovedit existența vreunei împrejurări speciale care să reclame întreruperea executării pedepsei. Împotriva acestei sentințe a declarat apel condamnatul R.V., care a susținut că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege pentru întreruperea executării pedepsei. Prin decizia penală nr. 193 din 10 martie 2006, Curtea de Apel București a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnatul R.V. cu motivarea că, în mod corect, s-a respins cererea formulată de condamnat atâta timp cât, expertiza medico-legală nu a constatat că petentul suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa aplicată.

În termen legal, împotriva acestor hotărâri a declarat recurs condamnatul R.V. care le-a criticat pentru nelegalitate și netemeinicie, cerând a i se admite cererea pentru a-și rezolva problemele de sănătate. Critica va fi examinată în raport de cazul de casare prevăzută de art. 385 9 alin. (1) pct. 17 1 C. proc. pen., constatându-de că recursul este nefondat. Instanțele au pronunțat în cauză o soluție legală în concordanță cu dispozițiile legale și actele dosarului. În conformitate cu art. 453 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 455 C. proc. pen., instanța poate dispune întreruperea executării pedepsei, dacă se constată pe baza unei expertize medico-legale, că petentul suferă de o boală care-l pune în imposibilitate să execute pedeapsa.

Ori, din expertiza medico-legală efectuată în cauză a rezultat că petentul prezintă diagnosticul de edentație totală veche bimaxilară cu indicație de protezare și artrită temporomandibulară cronică bilaterală, că acesta poate fi tratat în cadrul rețelei sanitare a A.N.P. și că nu se află în imposibilitate de executare a pedepsei. Desigur, în raport de concluziile medico-legale, în mod corect, instanța de fond a reținut că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele art. 453 lit. a) C. proc. pen. și în consecință, condamnatului nu i se poate întrerupe executarea pedepsei. Acestea au fost considerentele pentru care instanța de apel a menținut soluția instanței de fond și tot pentru acestea, recursul declarat de condamnat se va respinge în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul condamnat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul R.V. împotriva deciziei penale nr. 193 din 10 martie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 10 mai 2006.