ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9988/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la nr. 10271/2002 la Tribunalul Hunedoara și precizată la termenul din 26 februarie 2003, G.M. și Ț.E., în calitate de succesoare ale defuncților G.C. și I. au solicitat să se constate că imobilul înscris în C.F. 2 Deva, nr.top.946, 947, 948/1, 948/2 format din casă, curte și grădină în suprafața de 3241 mp a trecut fără titlu în proprietatea statului și să se dispună restituirea în natură a suprafeței de 646 mp din imobilul înscris în C.F. nr.top. 946, 948/2, iar pentru restul să se procedeze la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent. Tribunalul Hunedoara, prin sentința civilă nr. 960 din 6 noiembrie 2003, a respins cererea reclamantelor de restituire în natură a terenului în suprafață de 570 mp înscris în C.F.

Deva și a obligat pe Primarul municipiului Deva să emită o dispoziție în temeiul căreia să se acorde petiționarelor măsuri reparatorii prin echivalent conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 pentru imobilul înscris în C.F. Deva nr.top. 946-948/2 preluat de stat fără titlu valabil. Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că imobilul a trecut fără titlu în proprietatea statului, deoarece autorii celor două petiționare nu figurau înscriși în anexa la Decretul nr. 92/1950 de naționalizare. Potrivit raportului de expertiză topo cu completările ulterioare, s-a stabilit că terenul solicitat a fi restituit în natură este ocupat în cea mai mare parte de utilitățile blocului (conducte de canalizare, termoficare, cablu electric subteran) în timp ce parcela nr. 2 care este liberă de construcții, având o suprafață de doar 28 mp nu prezintă utilitate.

Constatând că restituirea în natură a terenului solicitat nu este posibilă, instanța a dispus ca entitatea deținătoare, care nu a emis dispoziția de soluționare a notificării să acorde petiționarelor pentru imobilul trecut fără titlu în proprietatea statului măsuri reparatorii. Curtea de Apel Alba Iulia prin decizia nr. 934 A din 10 iunie 2004 a admis apelul declarat de Ț.E. și G.M. și a schimbat sentința civilă nr. 960/2003 a Tribunalului Hunedoara. Constatând că trecerea în proprietatea statului a imobilului înscris în C.F. 2 Deva nr.top. 946, 948/1 și 948/2, casă, curte și grădină în suprafață de 3241 mp s-a făcut fără titlu a dispus dezmembrarea imobilului înscris în C.F. Deva nr.top. 946, 948/1 și 948/2 potrivit expertizei tehnice I.M.

în sensul că suprafața de 2850 mp cu nr.top. 946, 947/1 și 948/1 rămân în proprietatea Statului Român iar parcelele cu nr.top. 946/2, 947/2, 948/2 în suprafață de 332 parcela 1 și nr.top. 946/3, 947/3, 948/1, 948/2, respectiv parcela 2 în suprafață de 28 mp se restituie petiționarului. Pentru restul terenului instanța de apel a dispus acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent. Instanța de apel a luat în considerație la pronunțarea soluției faptul că imobilul teren și construcții au trecut fără titlu în proprietatea statului iar expertiza topo-completatoare a evidențiat existența în parcela 1 a suprafeței de 332 mp neocupată de construcții și utilități, în afara suprafeței de 28 mp din parcela 2. În recursul declarat împotriva deciziei nr. 934/A/2004 a Curții de Apel Alba Iulia și fondat în drept pe dispozițiunile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. Primarul municipiului Deva arată că prin restituirea în natură a celor 2 suprafețe de teren de 332 mp și respectiv 28 mp instanța nu a ținut cont de faptul că acestea sunt afectate utilizării unor amenajări subterane, conducte de apă, gaze și electricitate, ce deservesc ansamblul de blocuri aflate pe teren, iar asigurarea accesului petiționarelor presupune instituirea unei servituți de trecere pe terenul proprietate publică. Recursul este întemeiat astfel cum se va arăta în cele ce urmează: Corect instanțele au concluzionat că imobilul în litigiu, dobândit prin succesiune de cele două petiționare a trecut în proprietatea statului fără titlu, deoarece autorii acestora, G.C. și G.I. nu figurau înscriși în anexa la Decretul nr. 92/1950 de naționalizare.

Acordarea măsurilor reparatorii în natură sau prin echivalent instituite de Legea nr. 10/2001 presupune respectarea procedurii administrative de restituire respectiv notificarea adresată de persoana îndreptățită entității deținătoare în termenul, în condițiile și cu conținutul prevăzut de art. 21 din lege, precum și soluționarea notificării în termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, prin pronunțarea unei decizii sau după caz a unei dispoziții motivate asupra cererii. Abia după îndeplinirea acestei proceduri prealabile, care este atributul exclusiv al entității deținătoare notificată, persoana îndreptățită, nemulțumită de dispoziția sau decizia entității deținătoare se poate adresa instanței în condițiile art. 24 din lege.

Nerezolvarea notificării în termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 alin. (1) din lege nu prezumă respingerea notificării, astfel că în acest caz instanța poate doar obliga entitatea deținătoare să se pronunțe, fără a se substitui acesteia în exercitarea atribuțiilor administrative de soluționare a notificării. În speță, instanța de fond, respectiv Tribunalul Hunedoara, prin sentința pronunțată, constatând că Primarul municipiului Hunedoara nu a dat curs notificării, l-a obligat să emită o dispoziție, dar s-a substituit acestuia atunci când a statuat asupra modalității de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent. La rândul său instanța de apel, schimbând în totalitate sentința s-a substituit în integralitate atribuțiilor entității deținătoare a dispus restituirea parțială în natură a suprafeței de teren solicitată precum și prin echivalent fără ca în prealabil să se fi emis decizia sau dispoziția primarului de acordare a măsurilor reparatorii.

Prin soluțiile pronunțate, instanța de fond și apoi aceea de apel, au ignorat semnificația și efectele procedurii administrative prealabile, prevăzută imperativ de Legea nr. 10/2001. Substituindu-se atribuțiilor entității deținătoare instanțele au încălcat și procedura dreptului la acțiune al persoanei îndreptățite prevăzută de art. 24 coroborat cu art. 31 și în Legea nr. 10/2001 privind acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent. Aceste aspecte de ordine publică puse în discuția părților, și care reclamă casarea sentinței civile nr. 960 din 6 noiembrie 2003 a Tribunalului Hunedoara și a deciziei nr. 934 A din 10 iunie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia, iar pe fond obligarea Primarului municipiului Deva, să soluționeze notificarea petiționarelor, fac de prisos examinarea motivelor de recurs formulate de Primarul municipiului Deva.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de Primarul municipiului Deva împotriva deciziei nr. 934/A din 10 iunie 2004 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă. Casează decizia și sentința nr. 960 din 6 noiembrie 2003 a Tribunalului Hunedoara și, pe fond, obligă Primarul municipiului Deva să soluționeze notificarea adresată de reclamantele G.M. și Ț.E. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 decembrie 2005.