ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2858/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă 486 din 27 aprilie 2004 Tribunalul Harghita a respins acțiunea formulată de B.E. născută K. și K.I. pentru anularea dispoziției 336/2003 a Primarului comunei Sâncrăieni. În considerentele sentinței s-a reținut ca prin dispoziția 339/2003 a primarului comunei, în mod corect li s-a respins contestatorilor notificarea atâta timp cât aceștia nu și-au probat dreptul de proprietate asupra clădirii lor, edificată pe terenul proprietatea comunei și nici preluarea acesteia în baza Decretului 92/1950, potrivit art. 6 din Legea nr. 10/2001. Curtea de Apel Târgu Mureș, prin decizia nr. 1058 A din 13 decembrie 2004-a respins ca nefondat apelul declarat de B.E.

împotriva sentinței. Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a conchis ca în sistemul de carte funciară dovada dreptului de proprietate asupra unui imobil se face cu cartea funciară și că reclamanții nu au administrat o atare probă și nici nu au lămurit situația juridică a imobilului. În recursul declarat și nemotivat în drept, contestatorii arată că instanțele au ignorat rațiunea reparatorie a Legii 10/2001 care exclude formalismul excesiv, deoarece nu au dat eficiență înscrisului care atestă acest drept, cu atât mai mult cu cât nici o persoană nu a făcut cerere de restituire al acelui obiectiv-clădirea băii. Împrejurarea potrivit căreia clădirea băii a fost trecută în administrarea Consiliului Popular Sâncrăieni prin decizia 481 trebuie să constituie o prezumție relativă de preluare abuzivă, deoarece proprietarii nu au fost despăgubiți.

Recursul este întemeiat. Instanțele au soluționat contestația împotriva dispoziției 336/2003 a primarului comunei Sâncrăieni numai pe excepția lipsei de legitimare a contestatorilor, de proprietari ai imobilului, adică de persoane îndreptățite, ignorând înscrisul sub semnătură privată prin care clădirea băii era vândută de familia M. către antecesorii contestatorilor. Faptul că actul nu a fost înscris în Cartea funciară nu-i afectează efectul translativ al acestuia atâta timp cât, la rândul său dobânditorul nu îl înstrăinează și ca o dovadă pertinentă este faptul că vila cu 11 camere înstrăinată de familia M. prin același înscris dat antecesorilor contestatorilor, le-a fost restituită contestatorilor în temeiul Legii nr. 112/1995.

Mai mult, documentele emise de Arhivele statului Harghita, certifică faptul că imobilul din Sântimbru-Băi a fost naționalizat pe numele lui K.I. în temeiul Decretului 92/1950 la poziția nr.134. Actul de preluare, prezumă în accepțiunea art. 24 din Legea nr. 10/2001 și în lipsa unor probe contrare, existența și întinderea dreptului de proprietate al persoanei individualizată în actul de autoritate. Prin concluziile trase, regăsite în soluțiile pronunțate, instanțele au ignorat principiile de interpretare ale Legii nr. 10/2001 în favoarea celor îndreptățiți, finalitatea reparatorie a legii, principiul constituțional al garantării dreptului de proprietate și au manifestat un formalism excesiv.

Raportat la existența indubitabilă a dreptului de proprietate al contestatorilor, stabilit în cauză, instanța de trimitere, Tribunalul Harghita urmează a se pronunța în temeiul art. 26 pct. 3 asupra măsurii reparatorii în natură sau prin echivalent, în sensul art. 1 pct. 2 din Legea 10/2001, dispunând în ipoteza vizată de pct. 3 al art. 1din aceeași lege, ca unitatea deținătoare să decidă în privința naturii măsurilor reparatorii prin echivalent. În contextul celor de mai sus, în temeiul art. 313 C. proc. civ. recursul declarat de K.I. și B.E. va fi admis, casându-se decizia și desființându-se sentința, urmare a admiterii apelului, cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceluiași tribunal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de reclamanții K.I. și B.E. (născută K.) împotriva deciziei civile nr. 1058 din 13 decembrie 2004 a Curții de Apel Târgu Mureș. Casează decizia atacată, admite apelul, desființează sentința civilă nr. 486 din 27 aprilie 2004 a Tribunalului Harghita și trimite cauza spre rejudecare aceluiași tribunal. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 17 martie 2006.